Grammatica · 🇷🇴 Romeno
Tutti gli argomenti di grammatica della lingua che studi, per Livelli. Ogni argomento ha la regola spiegata in dettaglio ed esercizi; i progressi crescono separatamente per ogni argomento.
Regola
Tre generi
In romeno ogni sostantivo è maschile, femminile o neutro. I neutri si comportano come maschili al singolare e come femminili al plurale. Per questo al singolare l'articolo indeterminativo ha solo due forme.
📋 In breve: forme, esempi, errori
| singular | plural | |
|---|---|---|
| masculin | un băiat | niște băieți |
| feminin | o fată | niște fete |
| neutru | un scaun | niște scaune |
L'articolo indeterminativo
Si mette davanti al sostantivo, come in italiano.
- un — sostantivi maschili e neutri: un băiat (un ragazzo), un tren (un treno)
- o — sostantivi femminili: o fată (una ragazza), o carte (un libro)
- Am un frate și o soră. (Ho un fratello e una sorella.)
Riconoscere il genere dalla desinenza
| consonante o -u: maschile o neutro | un student (uno studente), un pix (una penna), un muzeu (un museo) |
|---|---|
| -ă o -e: quasi sempre femminile | o casă (una casa), o floare (un fiore) |
| -ea: femminile | o cafea (un caffè), o stea (una stella) |
| Maria are o pisică. (Maria ha un gatto.) | |
Eccezioni
I nomi che indicano uomini sono maschili anche se finiscono in -ă: un tată (un padre). Alcuni nomi in -e sono maschili o neutri: un frate (un fratello), un câine (un cane), un nume (un nome). Imparali sempre insieme all'articolo. Ion are un câine mare. (Ion ha un cane grande.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Il romeno ha solo un e o: non esistono forme come uno o un'. Si dice un student (uno studente) e o elevă (un'alunna). Il genere non sempre coincide con l'italiano: o floare (un fiore) e o problemă (un problema) sono femminili. Come in italiano, dopo a fi le professioni di solito non vogliono l'articolo: Sunt student. (Sono studente.) L'articolo torna con un aggettivo: Este un student bun. (È un bravo studente.)
Regola
Quando si usa a fi
A fi (essere) è il verbo più frequente del romeno. Serve a dire chi o che cosa è qualcuno, dove si trova, da dove viene e com'è. Sunt din Italia. (Vengo dall'Italia.) Suntem acasă. (Siamo a casa.) Ești obosit? (Sei stanco?)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| a fi | |
|---|---|
| eu | sunt |
| tu | ești |
| el / ea | este (e) |
| noi | suntem |
| voi | sunteți |
| ei / ele | sunt |
Le forme del presente
| eu sunt | io sono |
|---|---|
| tu ești | tu sei |
| el / ea este, forma breve e | lui / lei è |
| noi suntem | noi siamo |
| voi sunteți | voi siete |
| ei / ele sunt | loro sono (ei: uomini o gruppo misto, ele: solo donne) |
I pronomi soggetto
Come in italiano, il pronome di solito si omette perché la desinenza indica già la persona: Sunt student. (Sono studente.) Si usa per contrasto: Eu sunt aici, tu ești acolo. (Io sono qui, tu sei lì.) Curiosamente sunt, come l'italiano sono, vale sia per io sia per loro: decide il contesto.
Negazione e domande
Nu si mette subito prima del verbo: Nu sunt obosit. (Non sono stanco.) Le domande sì/no hanno lo stesso ordine della frase affermativa, cambia solo l'intonazione: Ești acasă? (Sei a casa?) Nel parlato este diventa spesso e: Nu e aici. (Non è qui.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
La forma di cortesia non è in terza persona come Lei è, ma in seconda plurale: Dumneavoastră sunteți domnul Popescu? (Lei è il signor Popescu?) C'è e ci sono si traducono con este e sunt, senza particella: Aici este un parc. (Qui c'è un parco.) Per l'età si usa a avea: Am 20 de ani. (Ho 20 anni.)
Regola
A che cosa serve a avea
A avea (avere) esprime il possesso e compare in molte espressioni quotidiane. Più avanti sarà anche l'ausiliare del passato, quindi conviene impararlo bene. Am o întrebare. (Ho una domanda.) Maria are un câine. (Maria ha un cane.)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| a avea | |
|---|---|
| eu | am |
| tu | ai |
| el / ea | are |
| noi | avem |
| voi | aveți |
| ei / ele | au |
Le forme del presente
| eu am | io ho |
|---|---|
| tu ai | tu hai |
| el / ea are | lui / lei ha |
| noi avem | noi abbiamo |
| voi aveți | voi avete |
| ei / ele au | loro hanno |
Espressioni utili
- a avea ... ani Am 25 de ani. (Ho 25 anni.)
- a avea nevoie de Am nevoie de ajutor. (Ho bisogno di aiuto.)
- a avea dreptate Ai dreptate. (Hai ragione.)
- a avea timp Avem timp mâine. (Domani abbiamo tempo.)
La negazione
Nu si mette prima del verbo e nel parlato si fonde spesso con esso: n-am, n-ai, n-are. Nu am timp oppure N-am timp. (Non ho tempo.) Nu avem mașină. (Non abbiamo la macchina.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Avere fame, sete o freddo non si traducono con a avea: Mi-e foame. (Ho fame.) Mi-e sete. (Ho sete.) Mi-e frig. (Ho freddo.) Attenzione alle forme simili ma diverse: ai corrisponde a hai, mentre are significa ha. Con l'età, dopo numeri come 20, 25 o 100 serve de: Am 25 de ani. (Ho 25 anni.)
Regola
Un articolo in fondo alla parola
L'articolo determinativo romeno non è una parola separata: si attacca alla fine del nome. Un băiat (un ragazzo) → băiatul (il ragazzo); o casă (una casa) → casa (la casa). Indica qualcosa di preciso o già noto: Trenul pleacă acum. (Il treno parte adesso.)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Gen / terminație | Articol | Exemplu |
|---|---|---|
| m / n, consoană | -ul | pom → pomul, tren → trenul |
| m, -e | -le | frate → fratele, câine → câinele |
| f, -ă | -a | casă → casa, carte → cartea (-e → -ea) |
| f, -ie | -a | bucurie → bucuria |
| m, -u | -l | codru → codrul |
Maschili e neutri
- consonante → -ul: tren → trenul (il treno), băiat → băiatul (il ragazzo)
- -u → -l: muzeu → muzeul (il museo)
- -e → -le: frate → fratele (il fratello), câine → câinele (il cane), nume → numele (il nome)
- maschile in -ă → -l: tată → tatăl (il padre)
Femminili
- -ă → -a: casă → casa (la casa), mașină → mașina (la macchina)
- -e → -ea: carte → cartea (il libro), floare → floarea (il fiore)
- -ie → -ia: cheie → cheia (la chiave), familie → familia (la famiglia)
- -ea → -eaua: cafea → cafeaua (il caffè), stea → steaua (la stella)
Niente articolo dopo quasi tutte le preposizioni
Dopo preposizioni come pe, în, la, sub o de, il nome da solo perde l'articolo: Cheia este pe masă. (La chiave è sul tavolo.) Ana este la școală. (Ana è a scuola.) L'articolo torna se il nome ha un complemento: pe masa din bucătărie (sul tavolo della cucina). Fa eccezione cu, che lo mantiene: Vin cu trenul. (Vengo in treno.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Non cercare una parola davanti al nome: il treno si dice trenul, tutto attaccato. Le preposizioni articolate italiane come sul o nel non hanno equivalente: sul tavolo è pe masă, nel parco è în parc. Al contrario, in treno diventa cu trenul, con l'articolo. Come in italiano, i concetti generali vogliono l'articolo: Îmi place muzica. (Mi piace la musica.)
Regola
La prima coniugazione
I verbi con l'infinito in -a (a cânta cantare, a lucra lavorare) formano il gruppo più numeroso, simile ai verbi in -are. Il presente indica ciò che accade ora, le abitudini e i programmi: Lucrez la o bancă. (Lavoro in una banca.) Mâine vizităm muzeul. (Domani visitiamo il museo.)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| a cânta | a lucra (-ez) | a învăța | |
|---|---|---|---|
| eu | cânt | lucrez | învăț |
| tu | cânți | lucrezi | înveți |
| el / ea | cântă | lucrează | învață |
| noi | cântăm | lucrăm | învățăm |
| voi | cântați | lucrați | învățați |
| ei / ele | cântă | lucrează | învață |
Tipo 1: senza -ez (a cânta)
| eu cânt | io canto |
|---|---|
| tu cânți | tu canti |
| el / ea cântă | lui / lei canta |
| noi cântăm | noi cantiamo |
| voi cântați | voi cantate |
| ei / ele cântă | loro cantano |
Tipo 2: con -ez (a lucra)
Molti verbi aggiungono -ez al singolare e alla terza persona plurale, un po' come -isc- in finisco. Il tipo non si indovina, lo indica il dizionario: a cânta (cânt), a lucra (lucrez). Dopo i si scrive -iez, -iază: a studia → studiez, studiază.
- eu lucrez, tu lucrezi, el / ea lucrează
- noi lucrăm, voi lucrați, ei / ele lucrează
Cambi fonetici e verbi irregolari
Alla seconda persona singolare t diventa ț e s diventa ș: cânt → cânți, las → lași. Alcuni verbi cambiano la vocale della radice: a aștepta → aștept, așteaptă; a juca → joc, joacă, ma jucăm; a mânca → mănânc, mănâncă, ma mâncăm. Sono irregolari a lua (iau, iei, ia, luăm, luați, iau), a da (dau, dai, dă, dăm, dați, dau) e a sta (stau, stai, stă, stăm, stați, stau).
⚠️Errori tipici degli italofoni
La terza persona singolare e quella plurale coincidono: el cântă, ei cântă (canta, cantano). Non esiste la forma stare + gerundio: Lucrez acum. (Sto lavorando adesso.) Attenzione al falso amico: a lucra significa lavorare, non lucrare.
Regola
La formazione del plurale
Come in italiano, il plurale si forma cambiando la vocale finale, secondo il genere: casă → case ricorda casa → case. Impara ogni nome con il suo plurale: un tren – două trenuri (un treno – due treni). Davanti a un plurale, dei / delle si dice niște: niște flori (dei fiori). Due ha due forme: doi per il maschile, două per il femminile e il neutro: doi băieți (due ragazzi), două fete (due ragazze), două trenuri (due treni).
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Gen | Singular | Plural | Terminație |
|---|---|---|---|
| m | pom, băiat | pomi, băieți | -i |
| f | casă, carte | case, cărți | -e / -i |
| f | stea, cafea | stele, cafele | -le |
| n | tren, oraș | trenuri, orașe | -uri / -e |
| n | scaun | scaune | -e |
Maschili: -i
- student → studenți (studenti)
- pom → pomi (alberi)
- câine → câini (cani), frate → frați (fratelli)
- copil → copii (bambini)
Femminili: -e, -i o -le
- -ă → -e: casă → case (case), fată → fete (ragazze)
- -ă o -e → -i: mașină → mașini (macchine), carte → cărți (libri), floare → flori (fiori)
- -ea → -ele: cafea → cafele (caffè), stea → stele (stelle)
- -ie → -ii: familie → familii (famiglie)
Neutri: -uri o -e
- -uri tren → trenuri (treni), pix → pixuri (penne)
- -e scaun → scaune (sedie), oraș → orașe (città), muzeu → muzee (musei)
Cambi fonetici
Davanti a -i l'ultima consonante cambia spesso: t → ț (student → studenți), d → z (brad → brazi, abeti), s → ș (urs → urși, orsi), st → ști (turist → turiști). Può cambiare anche la vocale della radice: băiat → băieți, masă → mese (tavoli), soră → surori (sorelle).
⚠️Errori tipici degli italofoni
I neutri si comportano come i plurali italiani del tipo il braccio → le braccia: al plurale sono femminili, quindi si contano con două, non con doi: două trenuri. Non confondere copii (bambini) con copiii (i bambini): dopo un numero il plurale non ha articolo. Am doi frați. (Ho due fratelli.)
Regola
Altri quattro gruppi verbali
Oltre ai verbi in -a, il romeno ha verbi in -ea (a vedea vedere), -e (a merge andare), -i (a dormi dormire, a citi leggere) e -î (a coborî scendere). Il loro presente si usa come quello dei verbi in -a: per il momento attuale, le abitudini e il futuro prossimo. Citesc o carte. (Leggo un libro.)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| a vedea (II) | a merge (III) | a dormi (IV) | a citi (IV, -esc) | |
|---|---|---|---|---|
| eu | văd | merg | dorm | citesc |
| tu | vezi | mergi | dormi | citești |
| el / ea | vede | merge | doarme | citește |
| noi | vedem | mergem | dormim | citim |
| voi | vedeți | mergeți | dormiți | citiți |
| ei / ele | văd | merg | dorm | citesc |
Verbi in -ea e -e
| a vedea | a merge | a scrie | |
|---|---|---|---|
| eu | văd | merg | scriu |
| tu | vezi | mergi | scrii |
| el / ea | vede | merge | scrie |
| noi | vedem | mergem | scriem |
| voi | vedeți | mergeți | scrieți |
| ei / ele | văd | merg | scriu |
- Davanti a -i, d diventa z văd → vezi.
Verbi in -i e -î: con o senza -esc
| senza suffisso, a dormi | con -esc, a citi | |
|---|---|---|
| eu | dorm | citesc |
| tu | dormi | citești |
| el / ea | doarme | citește |
| noi | dormim | citim |
| voi | dormiți | citiți |
| ei / ele | dorm | citesc |
- con -ăsc, a hotărî (decidere): hotărăsc, hotărăști, hotărăște, hotărâm, hotărâți, hotărăsc
- Il tipo in -esc funziona esattamente come -isc- in capisco, capisci, capisce, capiamo, capite, capiscono.
Irregolari frequenti
- a face (fare): fac, faci, face, facem, faceți, fac
- a vrea (volere): vreau, vrei, vrea, vrem, vreți, vor
- a ști (sapere): știu, știi, știe, știm, știți, știu
- a veni (venire): vin, vii, vine, venim, veniți, vin
- a bea (bere): beau, bei, bea, bem, beți, beau
⚠️Errori tipici degli italofoni
La prima persona singolare e la terza plurale sono di solito uguali (merg = vado / vanno, citesc = leggo / leggono), mentre la terza singolare ha una forma propria (merge, citește). Non aggiungere -esc ai verbi che non lo hanno: dorm, non dormesc. Attenzione al falso amico: a citi significa leggere, non citare. Vorbești românește? (Parli romeno?)
Regola
Due desinenze al plurale
Anche al plurale l'articolo determinativo si attacca alla fine del nome. Ci sono solo due forme, aggiunte al plurale senza articolo: -i per i maschili, -le per i femminili e i neutri.
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Gen | Plural | Cu articol | Articol |
|---|---|---|---|
| m | pomi, băieți | pomii, băieții | -i |
| f | case, cărți | casele, cărțile | -le |
| n | trenuri, orașe | trenurile, orașele | -le |
Maschili: -i
- băieți → băieții (i ragazzi)
- frați → frații (i fratelli)
- câini → câinii (i cani)
- copii → copiii (i bambini): l'articolo aggiunge un'altra i, che si pronuncia
Femminili e neutri: -le
- case → casele (le case), flori → florile (i fiori)
- cărți → cărțile (i libri), chei → cheile (le chiavi)
- trenuri → trenurile (i treni), scaune → scaunele (le sedie)
- ouă → ouăle (le uova)
Quando si usa
Come in italiano, per cose precise e per affermazioni generali: Copiii se joacă în curte. (I bambini giocano in cortile.) Câinii sunt animale fidele. (I cani sono animali fedeli.) Dopo toți / toate (tutti, tutte) è obbligatorio: toți elevii (tutti gli alunni), toate florile (tutti i fiori). Il possessivo segue il nome con articolo: frații mei (i miei fratelli).
Dopo le preposizioni
Come al singolare, dopo pe, în, la o sub il plurale da solo perde l'articolo: Cărțile sunt pe mese. (I libri sono sui tavoli.) Con un complemento l'articolo ritorna: pe mesele din sală (sui tavoli della sala).
⚠️Errori tipici degli italofoni
La desinenza dipende dal genere, non dall'ultima lettera: studenții ma cărțile, anche se entrambi i plurali finiscono in -i. Le preposizioni articolate non esistono: sui tavoli è pe mese. I miei fratelli è frații mei, senza un secondo articolo davanti.
Regola
Accordo di genere e numero
L'aggettivo romeno cambia desinenza in base al nome: maschile o femminile, singolare o plurale. I nomi neutri prendono la forma maschile al singolare e quella femminile al plurale: un tren nou (un treno nuovo), trenuri noi (treni nuovi); un oraș frumos (una bella città), orașe frumoase (belle città).
📋 In breve: forme, esempi, errori
| m sg | f sg | m pl | f pl / n pl | |
|---|---|---|---|---|
| 4 forme | frumos | frumoasă | frumoși | frumoase |
| 4 forme | bun | bună | buni | bune |
| 2 forme | mare | mare | mari | mari |
| 2 forme | verde | verde | verzi | verzi |
| n sg = m sg | un oraș frumos | orașe frumoase |
Aggettivi a quattro forme
- bun (buono): bun, bună, buni, bune — un prieten bun, o prietenă bună, prieteni buni, prietene bune
- frumos (bello): frumos, frumoasă, frumoși, frumoase
- nou (nuovo): nou, nouă, noi, noi
- românesc (romeno): românesc, românească, românești, românești
Aggettivi a due forme o invariabili
- -e al singolare, -i al plurale mare (grande) → mari, verde (verde) → verzi, fierbinte (bollente) → fierbinți
- o casă mare (una casa grande), case mari (case grandi)
- Alcuni colori non cambiano mai gri, maro, roz — o geantă maro (una borsa marrone), pantofi maro (scarpe marroni)
Posizione
L'aggettivo si mette di solito dopo il nome, e l'articolo determinativo resta attaccato al nome: casa mare (la casa grande). Dopo a fi concorda con il soggetto: Casa este mare. (La casa è grande.) Fetele sunt obosite. (Le ragazze sono stanche.) Davanti al nome ha un valore enfatico o letterario e prende l'articolo: frumoasa fată (la bella fanciulla).
⚠️Errori tipici degli italofoni
In italiano bello, buono o piccolo stanno spesso davanti al nome; in romeno la posizione normale è dopo: o casă frumoasă (una bella casa), o casă mică (una piccola casa). Il neutro plurale funziona come uova in italiano (le uova fresche): prende la forma femminile, quindi scaune comode (sedie comode) e orașe frumoase (belle città), mai scaune comozi. Attenzione ai cambi di consonante al plurale: mic → mici, bogat → bogați, gros → groși.
Regola
Il presente di a putea e a vrea
Entrambi i verbi sono irregolari e si coniugano in tutte le persone.
| a putea | a vrea | |
|---|---|---|
| eu | pot | vreau |
| tu | poți | vrei |
| el / ea | poate | vrea |
| noi | putem | vrem |
| voi | puteți | vreți |
| ei / ele | pot | vor |
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Structură | Exemplu |
|---|---|
| pot + să + verb | pot să vin |
| pot + infinitiv | pot veni |
| vreau + să + verb | vreau să plec |
| vrea + să + verb (el/ea) | vrea să vină |
| trebuie + să + verb | trebuie să învăț |
| trebuie să + verb (ei) | trebuie să plece |
| nu + pot / vreau | nu vreau să mănânc |
Struttura 1: modale + să + congiuntivo
È la costruzione più comune: il verbo modale, poi să, poi il secondo verbo coniugato alla stessa persona (congiuntivo). Alla 3ª persona il secondo verbo ha una forma propria: să vină, să facă, să cumpere.
| Pot să vin mâine. | Posso venire domani. |
|---|---|
| Vrei să mănânci ceva? | Vuoi mangiare qualcosa? |
| Ea vrea să plece. | Lei vuole partire. |
Struttura 2: a putea + infinito breve
Dopo a putea si può usare anche l'infinito senza a: pot veni = pot să vin. Con a vrea è raro e letterario, quindi usa să.
| Nu pot dormi. | Non riesco a dormire. |
|---|---|
| Puteți vorbi mai rar? | Può parlare più lentamente? |
a trebui: un verbo impersonale
Trebuie (bisogna, dovere) di solito resta invariato; la persona si vede solo nel verbo dopo să.
| Trebuie să plec. | Devo andare. |
|---|---|
| Trebuie să învățăm. | Dobbiamo studiare. |
| Copiii trebuie să doarmă. | I bambini devono dormire. |
⚠️Errori tipici degli italofoni
In italiano diciamo «voglio partire» con l'infinito; in romeno si usa să + verbo coniugato: vreau să plec, non vreau pleca. Dopo să il verbo si coniuga: pot să vin, non pot să veni. Attenzione al falso amico: vrea è «vuole», non «avrebbe». E non coniugare trebuie come dovere: trebuie să plecăm, non trebuim.
Regola
Nome con articolo + possessivo
In romeno il possessivo va dopo il nome, e il nome prende l'articolo determinativo, come in casa mia o la casa mia: casa mea (la mia casa). Il possessivo concorda in genere e numero con la cosa posseduta, non con il possessore: fratele meu (mio fratello), sora mea (mia sorella).
📋 In breve: forme, esempi, errori
| m sg | f sg | m pl | f pl | |
|---|---|---|---|---|
| eu | (al) meu | (a) mea | (ai) mei | (ale) mele |
| tu | (al) tău | (a) ta | (ai) tăi | (ale) tale |
| el / ea | (al) său / lui / ei | (a) sa / lui / ei | (ai) săi / lui / ei | (ale) sale / lui / ei |
| noi | (al) nostru | (a) noastră | (ai) noștri | (ale) noastre |
| voi | (al) vostru | (a) voastră | (ai) voștri | (ale) voastre |
| ei / ele | lor | lor | lor | lor |
Forme: mio, tuo, nostro, vostro
| mio: meu, mea, mei, mele | tatăl meu, mama mea, frații mei, surorile mele |
|---|---|
| tuo: tău, ta, tăi, tale | prietenul tău, casa ta, părinții tăi |
| nostro: nostru, noastră, noștri, noastre | orașul nostru, țara noastră |
| vostro: vostru, voastră, voștri, voastre | copiii voștri, cărțile voastre |
| Neutri: forma maschile al singolare, femminile al plurale: scaunul meu, scaunele mele | |
Suo e loro: lui, ei, lor
Alla terza persona la lingua parlata usa parole invariabili che dipendono solo dal possessore: lui (di lui), ei (di lei), lor (loro). Mașina lui (la sua macchina, di lui), mașina ei (la sua macchina, di lei), copiii lor (i loro figli). Le forme său, sa, săi, sale appartengono alla lingua scritta: autorul și cartea sa (l'autore e il suo libro). Il Suo di cortesia è dumneavoastră: casa dumneavoastră.
Esempi
- Fratele meu locuiește la Cluj. (Mio fratello abita a Cluj.)
- Unde este mașina ta? (Dov'è la tua macchina?)
- Părinții noștri sunt acasă. (I nostri genitori sono a casa.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Non mettere il possessivo prima del nome: mama mea, non mea mama. Con i nomi di parentela l'italiano omette l'articolo (mia madre), il romeno no: mama mea, tatăl meu. Non dimenticare l'articolo nemmeno negli altri casi: prietenul meu, non prieten meu. L'italiano suo è ambiguo, il romeno distingue lui (di lui) ed ei (di lei).
Regola
Il passato di tutti i giorni
Il perfectul compus è il passato normale del romeno parlato e scritto. Corrisponde al passato prossimo e, nel racconto, anche al passato remoto: Ieri am lucrat. (Ieri ho lavorato.) Am terminat. (Ho finito.) Si forma con una forma breve di a avea più il participio, che resta invariato.
📋 In breve: forme, esempi, errori
| a avea | + participiu | Regulă |
|---|---|---|
| am (eu) | lucrat | -a → -at |
| ai | văzut | -ea / -e → -ut |
| a | dormit | -i → -it |
| am (noi) | citit | -i → -it |
| ați | hotărât | -î → -ât |
| au | fost, făcut, mers | neregulat: a fi, a face, a merge |
L'ausiliare
| eu am lucrat | ho lavorato |
|---|---|
| tu ai lucrat | hai lavorato |
| el / ea a lucrat | ha lavorato |
| noi am lucrat | abbiamo lavorato |
| voi ați lucrat | avete lavorato |
| ei / ele au lucrat | hanno lavorato |
Il participio
- -a → -at: a lucra → lucrat, a mânca → mâncat, a lua → luat
- -i → -it, -î → -ât: a dormi → dormit, a citi → citit, a coborî → coborât
- -ea → -ut: a vedea → văzut, a avea → avut, a bea → băut
- -e → -ut o -s: a face → făcut, a crede → crezut; a merge → mers, a scrie → scris, a pune → pus
- irregolari a fi → fost, a vrea → vrut, a ști → știut
Negazione ed esempi
Nu si mette davanti all'ausiliare e spesso si fonde con esso: n-am, n-ai, n-a, n-au. N-am dormit bine. (Non ho dormito bene.) Maria a plecat la Brașov. (Maria è partita per Brașov.) Ce ați făcut ieri? (Che cosa avete fatto ieri?)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Non esiste l'ausiliare essere: tutti i verbi, anche andare, venire, partire e a fi, usano a avea. Am mers (sono andato), am fost (sono stato). Il participio non si accorda mai: Maria a plecat (Maria è partita), fetele au venit (le ragazze sono venute). Attenzione alla prima plurale: noi am mers, non noi avem mers.
Regola
Che cosa sono i verbi riflessivi
Come in italiano, molti verbi romeni si usano con un pronome riflessivo: a se spăla (lavarsi), a se trezi (svegliarsi), a se numi (chiamarsi). Nel dizionario compaiono con se. Il pronome cambia secondo la persona e sta davanti al verbo: Mă numesc Ana. (Mi chiamo Ana.)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| a se spăla (acuzativ) | a-și aminti (dativ) | |
|---|---|---|
| eu | mă spăl | îmi amintesc |
| tu | te speli | îți amintești |
| el / ea | se spală | își amintește |
| noi | ne spălăm | ne amintim |
| voi | vă spălați | vă amintiți |
| ei / ele | se spală | își amintesc |
Forme del presente
| eu mă spăl | mi lavo |
|---|---|
| tu te speli | ti lavi |
| el / ea se spală | si lava |
| noi ne spălăm | ci laviamo |
| voi vă spălați | vi lavate |
| ei / ele se spală | si lavano |
Passato e forme brevi
Davanti a vocale il pronome si accorcia e si unisce con un trattino, cosa che avviene in tutto il perfect compus: m-am trezit, te-ai trezit, s-a trezit, ne-am trezit, v-ați trezit, s-au trezit. Ion s-a trezit târziu. (Ion si è svegliato tardi.) Nu va per primo: Nu mă simt bine. (Non mi sento bene.) Nu ne-am văzut. (Non ci siamo visti.)
Riflessivi solo in romeno
| a se uita | guardare: Mă uit la film. (Guardo il film.) |
|---|---|
| a se gândi | pensare: Mă gândesc la tine. (Penso a te.) |
| a se teme | avere paura: Mă tem de câini. (Ho paura dei cani.) |
| a se juca | giocare, a se grăbi — sbrigarsi |
| Senso reciproco: Ne vedem mâine. (Ci vediamo domani.) | |
⚠️Errori tipici degli italofoni
Al passato il romeno non usa essere ma a avea: m-am trezit (mi sono svegliato), e il participio non si accorda: Maria s-a trezit (Maria si è svegliata). Attenzione alle forme: ci è ne, vi è vă (ne vedem, vă grăbiți). Guardare e pensare sono riflessivi in romeno, a pleca (andarsene) no: Plec acum. (Me ne vado ora.) Scrivi il trattino: m-am, s-a.
Regola
1–19: numero + nome
Da 2 a 19 il nome segue direttamente il numero, al plurale.
| trei mere | tre mele |
|---|---|
| zece lei | dieci lei |
| nouăsprezece ani | diciannove anni |
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Regulă | Exemplu |
|---|---|
| 2–19 + substantiv | trei mere, 19 lei |
| 20 + de + substantiv | douăzeci de ani |
| 21–99 + de | 21 de studenți |
| 100, 1000 + de | o sută de oameni |
| 101–119 → fără de | 105 lei |
| un / o + substantiv | un băiat, o fată |
| doi (m.) / două (f., n.) | doi frați, două trenuri |
Da 20 in su: numero + de + nome
Da 20 in su bisogna aggiungere de. Contano le ultime due cifre: 01–19 → niente de (101 lei, 1015 euro); 00 o 20–99 → de obbligatorio.
| douăzeci de ani | vent'anni |
|---|---|
| 21 de studenți | 21 studenti |
| o sută de oameni | cento persone |
| o mie de euro | mille euro |
| 105 lei, ma 120 de lei | |
Uno: un / o / unu / una
Davanti a un nome: un (maschile/neutro), o (femminile). Contando o senza nome: unu, una. In 21, 31…: douăzeci și unu de ani / douăzeci și una de zile.
| un băiat, o fată | un ragazzo, una ragazza |
|---|---|
| Câte cărți ai? | Una. — Quanti libri hai? — Uno. |
Due: doi / două
Doi si usa con i nomi maschili, două con i femminili e i neutri al plurale. Lo stesso in 12, 22…: doisprezece copii, douăsprezece ore; douăzeci și două de mașini.
| doi frați | due fratelli |
|---|---|
| două surori, două trenuri | due sorelle, due treni |
⚠️Errori tipici degli italofoni
L'italiano dice «un milione di», ma non «venti di»: per questo si dimentica de. Di' douăzeci de minute, non douăzeci minute. Al contrario, sotto il 20 niente de: cinci mere, non cinci de mere. Il genere segue il romeno, non l'italiano: două trenuri (il treno, ma neutro in romeno). E l'età si dice con a avea: Am 30 de ani.
Regola
A che cosa serve il congiuntivo
Il romeno usa să + verbo dove l'italiano ha l'infinito o che + congiuntivo: Vreau să plec. (Voglio partire.) Trebuie să învăț. (Devo studiare.) Si trova dopo a vrea, a putea, a trebui, a ști, a încerca e a începe, e con ca să esprime lo scopo: Învăț ca să vorbesc cu bunicii. (Studio per parlare con i nonni.)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Persoană | a lucra | a vedea | a fi |
|---|---|---|---|
| eu | să lucrez | să văd | să fiu |
| tu | să lucrezi | să vezi | să fii |
| el / ea | să lucreze | să vadă | să fie |
| noi | să lucrăm | să vedem | să fim |
| voi | să lucrați | să vedeți | să fiți |
| ei / ele | să lucreze | să vadă | să fie |
| folosire | vreau să…, trebuie să… | pot să…, ca să… |
Forme: come il presente tranne alla terza persona
| a lucra | a merge | a citi | |
|---|---|---|---|
| eu | să lucrez | să merg | să citesc |
| tu | să lucrezi | să mergi | să citești |
| el / ea | să lucreze | să meargă | să citească |
| noi | să lucrăm | să mergem | să citim |
| voi | să lucrați | să mergeți | să citiți |
| ei / ele | să lucreze | să meargă | să citească |
- Regola della terza persona -ă diventa -e (lucrează → să lucreze, cântă → să cânte), -e diventa -ă (merge → să meargă, citește → să citească, face → să facă)
Forme irregolari
| a fi | a avea | |
|---|---|---|
| eu | să fiu | să am |
| tu | să fii | să ai |
| el / ea | să fie | să aibă |
| noi | să fim | să avem |
| voi | să fiți | să aveți |
| ei / ele | să fie | să aibă |
- a lua → să ia, a da → să dea, a sta → să stea, a ști → să știe
Stesso soggetto o soggetto diverso
Con lo stesso soggetto i due verbi concordano con esso: Vreau să plec. (Voglio partire.) Vrem să plecăm. (Vogliamo partire.) Con un soggetto diverso cambia solo il secondo verbo: Vreau să pleci. (Voglio che tu parta.) Un nome soggetto si introduce con ca: Vreau ca Ana să vină. (Voglio che Ana venga.) Trebuie è invariabile: Ei trebuie să plece. (Devono partire.) Dopo a putea va bene anche l'infinito breve: Nu pot să vin o Nu pot veni. (Non posso venire.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Non usare l'infinito dopo voglio, devo, so: Vreau să merg, non Vreau a merge; Știu să înot. (So nuotare.) Devo non si coniuga: Noi trebuie să plecăm (dobbiamo partire). Per + infinito diventa ca să + verbo coniugato. Alla terza persona non usare il presente: Ea vrea să meargă, non să merge.
Regola
Tre modi per parlare del futuro
Il romeno ha un futuro formale con voi + infinito e due futuri colloquiali con o să o am să + congiuntivo. Il significato è lo stesso, cambia solo il registro. Come in italiano, anche il presente con un'indicazione di tempo esprime il futuro: Mâine plec. (Domani parto.)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| voi + infinitiv | o să + conjunctiv | am să + conjunctiv | |
|---|---|---|---|
| eu | voi lucra | o să lucrez | am să lucrez |
| tu | vei lucra | o să lucrezi | ai să lucrezi |
| el / ea | va lucra | o să lucreze | are să lucreze |
| noi | vom lucra | o să lucrăm | avem să lucrăm |
| voi | veți lucra | o să lucrați | aveți să lucrați |
| ei / ele | vor lucra | o să lucreze | au să lucreze |
| negație | nu voi lucra | n-o să lucrez | n-am să lucrez |
Futuro formale: voi + infinito
| eu voi merge | andrò |
|---|---|
| tu vei merge | andrai |
| el / ea va merge | andrà |
| noi vom merge | andremo |
| voi veți merge | andrete |
| ei / ele vor merge | andranno |
| L'infinito è senza a: Va ploua. (Pioverà.) | |
Futuro parlato: o să + congiuntivo
O non cambia mai; il verbo va al congiuntivo: o să merg, o să mergi, o să meargă, o să mergem, o să mergeți, o să meargă. O să vină mâine. (Viene domani.) Negazione: nu o să o n-o să: N-o să uit. (Non dimenticherò.)
Am să + congiuntivo
Questa variante, frequente nelle promesse e nelle decisioni, coniuga a avea: am să încerc, ai să vezi, are să vină, avem să plecăm, aveți să vedeți, au să afle. Ai să vezi! (Vedrai!) Am să învăț mai mult. (Studierò di più.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Attenzione: voi è sia il pronome voi sia l'ausiliare io andrò. Voi veți pleca. (Voi partirete.) Eu voi pleca. (Io partirò.) Vor significa andranno o vogliono: Ei vor pleca. (Partiranno.) Ei vor să plece. (Vogliono partire.) Dopo o să ci vuole il congiuntivo: o să meargă, non o să merge.
Regola
Due posizioni
I dimostrativi romeni concordano con il nome in genere e numero e possono stare in due posizioni. Davanti al nome hanno una forma breve e il nome è senza articolo: această carte (questo libro). Dopo il nome hanno una forma lunga in -a e il nome prende l'articolo: cartea aceasta (questo libro). Il significato è lo stesso; la seconda costruzione è molto frequente nel parlato.
📋 In breve: forme, esempi, errori
| m sg | f sg | m pl | f pl | |
|---|---|---|---|---|
| aproape, înainte | acest | această | acești | aceste |
| aproape, după | acesta | aceasta | aceștia | acestea |
| departe, înainte | acel | acea | acei | acele |
| departe, după | acela | aceea | aceia | acelea |
| colocvial | ăsta / ăla | asta / aia | ăștia / ăia | astea / alea |
| G-D aproape | acestui | acestei | acestor | acestor |
Questo: acest / acesta
| maschile e neutro singolare: acest oraș | orașul acesta (questa città) |
|---|---|
| femminile singolare: această casă | casa aceasta (questa casa) |
| maschile plurale: acești copii | copiii aceștia (questi bambini) |
| femminile e neutro plurale: aceste flori | florile acestea (questi fiori) |
Quello: acel / acela
| acel băiat | băiatul acela (quel ragazzo) |
|---|---|
| acea fată | fata aceea (quella ragazza) |
| acei munți | munții aceia (quei monti) |
| acele case | casele acelea (quelle case) |
Pronomi e forme colloquiali
Le forme lunghe fanno anche da pronomi: Acesta este fratele meu. (Questo è mio fratello.) Nella lingua di tutti i giorni si usano ăsta, asta, ăștia, astea e ăla, aia, ăia, alea dopo il nome: omul ăsta (quest'uomo), fata aia (quella ragazza). Asta significa anche questa cosa: Ce e asta? (Che cos'è questo?)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Non mescolare i due modelli: această carte oppure cartea aceasta, mai această cartea né carte aceasta. Il genere romeno può differire da quello italiano: floare è femminile, quindi aceste flori (questi fiori). I neutri al plurale prendono le forme femminili: aceste trenuri (questi treni). Attenzione all'ortografia: aceea (dopo il nome) ha due e, acea (prima del nome) una.
Regola
Che cos'è il vocativo?
Il vocativo è la forma usata per chiamare qualcuno o rivolgersi direttamente a lui. Di solito è seguito da una virgola o da un punto esclamativo. Nella lingua di tutti i giorni molti nomi restano al nominativo (Andrei!, Maria!), ma le forme di vocativo sono molto frequenti e suonano più affettuose o enfatiche.
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Formă | Exemplu |
|---|---|
| -e (m.) | Ioane!, prietene!, copile! |
| -ule (m.) | domnule!, fiule! |
| -o (f.) | Mario!, bunico! |
| -ă (f.) | doamnă! |
| -lor (pl.) | fetelor!, copiilor! |
| Doamnelor și domnilor! | Doamnelor și domnilor, bună seara! |
Maschile singolare: -e e -ule
I nomi maschili in consonante di solito aggiungono -e; quelli con l'articolo -ul aggiungono -ule (tipico dei titoli e delle formule di cortesia).
| Ion → Ioane! | Giovanni! |
|---|---|
| prieten → prietene! | amico! |
| copil → copile! | bambino! |
| domn → domnule! | signore! |
| fiu → fiule! | figlio! |
Femminile singolare: -o e -ă
I nomi femminili e le parole di famiglia prendono spesso -o (familiare); nel registro cortese si usa -ă.
| Maria → Mario! | Maria! |
|---|---|
| Ana → Ano!, bunica → bunico! | nonna! |
| doamnă → doamnă! | signora! |
| mamă → mamă! / mamo! | mamma! |
Plurale: -lor
Al plurale si aggiunge -lor alla forma plurale. Così iniziano i discorsi e i saluti ai gruppi.
| fete → fetelor! | ragazze! |
|---|---|
| copii → copiilor! | bambini! |
| Doamnelor și domnilor! | Signore e signori! |
⚠️Errori tipici degli italofoni
L'italiano non ha il vocativo, quindi si usa la forma del dizionario o con articolo. Con i titoli è sbagliato: di' Bună ziua, domnule profesor!, non domnul profesor («signor professore» in italiano non cambia). Niente articolo quando chiami qualcuno: prietene!, non prietenul!. E non confondere il -lor del vocativo con il genitivo-dativo: Copiilor, veniți! significa «Bambini, venite!».
Regola
Confrontare con mai ... decât
Si mette mai (più) davanti all'aggettivo e decât (di, che) davanti al secondo termine: Ana este mai înaltă decât Maria. (Ana è più alta di Maria.) Meno è mai puțin: Azi e mai puțin frig decât ieri. (Oggi fa meno freddo di ieri.) L'aggettivo concorda sempre: Fetele sunt mai înalte. (Le ragazze sono più alte.)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Grad | Formă | Exemplu |
|---|---|---|
| pozitiv | adjectiv | Ana e înaltă. |
| comp. de superioritate | mai + adj. + decât | Ana e mai înaltă decât Ion. |
| comp. de egalitate | la fel de + adj. + ca (și) | Ana e la fel de înaltă ca Ion. |
| comp. de inferioritate | mai puțin + adj. + decât | Azi e mai puțin cald decât ieri. |
| superlativ relativ | cel / cea / cei / cele mai + adj. | Ana e cea mai înaltă din clasă. |
| superlativ absolut | foarte / extrem de + adj. | Filmul e foarte interesant. |
Uguaglianza: la fel de ... ca
Tanto ... quanto si dice la fel de ... ca: Ion este la fel de înalt ca Mihai. (Ion è alto quanto Mihai.) Non così ... come si dice nu atât de ... ca: Filmul nu e atât de bun ca romanul. (Il film non è bello come il romanzo.)
Il superlativo: cel mai
- cel mai + maschile o neutro singolare: cel mai bun restaurant (il miglior ristorante)
- cea mai + femminile singolare cea mai frumoasă zi (il giorno più bello)
- cei mai + maschile plurale cei mai buni prieteni (i migliori amici)
- cele mai + femminile o neutro plurale: cele mai mari orașe (le città più grandi)
- dopo un nome con articolo ziua cea mai frumoasă (il giorno più bello)
- di si dice din cel mai înalt munte din țară (la montagna più alta del paese)
Molto, migliore, meglio
Foarte (molto) esprime un grado alto senza confronto: o carte foarte interesantă (un libro molto interessante). Non esistono forme irregolari come migliore o peggiore: bun → mai bun → cel mai bun; rău → mai rău (peggiore). L'avverbio bine (bene) diventa mai bine (meglio): Vorbești mai bine decât mine. (Parli meglio di me.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Di e che del comparativo si traducono entrambi con decât: mai înalt decât mine (più alto di me). Nel superlativo di diventa din: cea mai bună din clasă (la migliore della classe). Cel concorda con il nome: cea mai bună elevă, cei mai buni elevi. Dopo cel mai il nome non ha articolo: cel mai bun student, non cel mai bun studentul.
Regola
Che cosa sono e dove si mettono
Sostituiscono la persona o la cosa che riceve l'azione: Văd filmul → Îl văd. (Vedo il film → Lo vedo.) Sono parole brevi e atone che stanno davanti al verbo coniugato, come in italiano; nu va prima di loro: Nu te aud. (Non ti sento.)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Formă accentuată | Formă neaccentuată | Exemplu | |
|---|---|---|---|
| eu | (pe) mine | mă / m- | Mă vede. / M-a văzut. |
| tu | (pe) tine | te | Te aștept. |
| el | (pe) el | îl / l- | Îl cunosc. / L-am văzut. |
| ea | (pe) ea | o | O sun. / Am văzut-o. |
| noi | (pe) noi | ne | Ne ajută. |
| voi | (pe) voi | vă / v- | Vă invit. |
| ei / ele | (pe) ei / ele | îi / i- / le | Îi văd. / Le văd. |
Le forme
| mă | mi: Mă ajuți? (Mi aiuti?) |
|---|---|
| te | ti: Te iubesc. (Ti amo.) |
| îl | lo (maschile e neutro): Îl cunosc. (Lo conosco.) |
| o | la (femminile): O aștept. (La aspetto.) |
| ne | ci; vă — vi o La di cortesia: Vă ascult. (Vi ascolto.) |
| îi | li (maschile); le — le (femminile e neutro): Le citesc. (Le leggo.) |
Nel perfect compus
Davanti all'ausiliare quasi tutte le forme si accorciano con il trattino: m-a văzut, te-a sunat, l-am cumpărat, ne-au invitat, v-am auzit, i-am întâlnit. Le resta uguale: le-am citit. Il femminile o è speciale: va dopo il participio: am văzut-o (l'ho vista), am citit-o (l'ho letta).
Raddoppiamento con pe e forme toniche
Una persona determinata come oggetto diretto prende pe ed è ripresa dal pronome: Pe Ion îl cunosc. / Îl cunosc pe Ion. (Ion lo conosco.) Per dare enfasi si usano pe mine, pe tine, pe el, pe ea, pe noi, pe voi, pe ei, pe ele: Pe tine te caut. (Cerco proprio te.) Le cose senza pe non si raddoppiano: Văd casa. (Vedo la casa.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Il genere è quello del nome rumeno: filmul è maschile, quindi îl văd; cartea è femminile, quindi o citesc. Ne significa ci (noi), non ne partitivo. Con le persone il pronome è obbligatorio anche se segue il nome: Îl aștept pe Mihai. Il participio non si accorda con il pronome: am văzut-o, non am văzută-o. E non si scrive o am văzut.
Regola
A che cosa servono
Indicano a chi si dà, si dice o si mostra qualcosa. Si usano con a da (dare), a spune (dire), a trimite (mandare), a arăta (mostrare), a explica (spiegare) e a plăcea (piacere). Stanno davanti al verbo: Îți dau cartea. (Ti do il libro.)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Formă accentuată | Formă neaccentuată | Exemplu | |
|---|---|---|---|
| eu | mie | îmi / mi- | Îmi place. / Mi-a spus. |
| tu | ție | îți / ți- | Îți dau cartea. |
| el / ea | lui / ei | îi / i- | Îi scriu. / I-am scris. |
| noi | nouă | ne / ni- | Ne-a spus. / Ni se pare. |
| voi | vouă | vă / vi- | Vă mulțumesc. |
| ei / ele | lor | le / li- | Le trimit un mesaj. |
Le forme
| îmi | mi (a me): Îmi spui adevărul? (Mi dici la verità?) |
|---|---|
| îți | ti (a te): Îți trimit un mesaj. (Ti mando un messaggio.) |
| îi | gli, le: Îi explic regula. (Gli / le spiego la regola.) |
| ne | ci; vă — vi, Le di cortesia |
| le | gli, loro: Le arăt orașul. (Mostro loro la città.) |
| Forme toniche: mie, ție, lui, ei, nouă, vouă, lor | |
Forme brevi con il trattino
Davanti a vocale, soprattutto davanti all'ausiliare del perfect compus, diventano mi-, ți-, i-, ne-, v-, le-: Mi-a spus. (Mi ha detto.) Ți-am scris. (Ti ho scritto.) I-am dat bani. (Gli ho dato dei soldi.) Le-am trimis o scrisoare. (Ho mandato loro una lettera.)
Îmi place e il raddoppiamento
A plăcea funziona esattamente come piacere: ciò che piace è il soggetto. Îmi place cafeaua. (Mi piace il caffè.) Îmi plac florile. (Mi piacciono i fiori.) Îi place să citească. (Gli / le piace leggere.) Le forme toniche si raddoppiano sempre: Mie îmi place, ție nu. (A me piace, a te no.) Lui Ion îi dau un cadou. (A Ion do un regalo.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
In rumeno la forma tonica è sempre accompagnata da quella atona: Mie îmi place, non Mie place come a me piace. Le rumeno significa a loro, non le italiano (a lei), che si dice îi. Non esistono gruppi come glielo: Îi dau cartea (glielo do). Ne significa ci (a noi), non ne partitivo.
Regola
Quando si usa
L'uso è molto simile a quello dell'imperfetto italiano. Il perfect compus racconta che cosa è successo; l'imperfetto descrive com'era: abitudini, descrizioni, azioni in corso interrotte da un'altra: Când eram mic, locuiam la țară. (Quando ero piccolo, abitavo in campagna.) Citeam când a sunat telefonul. (Leggevo quando è squillato il telefono.)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| a lucra | a vedea | a dormi | |
|---|---|---|---|
| eu | lucram | vedeam | dormeam |
| tu | lucrai | vedeai | dormeai |
| el / ea | lucra | vedea | dormea |
| noi | lucram | vedeam | dormeam |
| voi | lucrați | vedeați | dormeați |
| ei / ele | lucrau | vedeau | dormeau |
| a fi | eram, erai, era | eram, erați, erau |
Desinenze
- Verbi in -a e -î -am, -ai, -a, -am, -ați, -au — a lucra: lucram, lucrai, lucra, lucram, lucrați, lucrau
- Verbi in -ea, -e, -i -eam, -eai, -ea, -eam, -eați, -eau — a merge: mergeam, mergeai, mergea, mergeam, mergeați, mergeau
- a citi citeam, citeai, citea; a vedea: vedeam, vedeai, vedea
- Radice in vocale a locui → locuiam
Verbi irregolari
| a fi | |
|---|---|
| eu | eram |
| tu | erai |
| el / ea | era |
| noi | eram |
| voi | erați |
| ei / ele | erau |
- a avea aveam, aveai, avea; a vrea: voiam (anche vroiam)
- a da dădeam; a sta: stăteam; a bea: beam; a lua: luam
- a face făceam; a spune: spuneam
Esempi
- Bunicul meu lucra mult în grădină. (Mio nonno lavorava molto in giardino.)
- Noi mergeam în fiecare vară la mare. (Andavamo al mare ogni estate.)
- Afară ploua și era frig. (Fuori pioveva e faceva freddo.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Attenzione: eu eram significa io ero, mentre noi eram è noi eravamo, perché la prima persona singolare e plurale coincidono. La terza singolare non ha -va: el lucra (lavorava). Stavo leggendo si traduce semplicemente con citeam, non con una perifrasi. Per un fatto concluso si usa il perfect compus: Ieri am citit o carte (ieri ho letto un libro).
Regola
Una forma, due funzioni
I nomi rumeni hanno una forma comune per il genitivo (di) e il dativo (a). Casa profesorului significa la casa del professore; Dau cartea fetei significa do il libro alla ragazza. Con l'articolo determinativo la desinenza si aggiunge al nome stesso, senza preposizione.
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Nominativ | Genitiv / Dativ | |
|---|---|---|
| m sg | băiatul | băiatului |
| f sg | fata, casa | fetei, casei |
| n sg | orașul | orașului |
| pl | băieții, fetele | băieților, fetelor |
| nearticulat | un băiat, o fată | unui băiat, unei fete |
| nume proprii | Ion, Maria | lui Ion, Mariei |
| folosire | G: cartea fetei | D: îi dau fetei o carte |
Desinenze con l'articolo determinativo
- Maschile e neutro singolare -ul → -ului, -le → -lui: băiatul → băiatului, orașul → orașului, fratele → fratelui
- Femminile singolare forma del plurale + -i: casa (case) → casei, fata (fete) → fetei, cartea (cărți) → cărții, mama → mamei
- Tutti i plurali -lor: băieților, fetelor, caselor, copiilor, oamenilor
Nomi indeterminati e nomi propri
- un → unui: cadoul unui prieten (il regalo di un amico)
- o → unei: casa unei familii (la casa di una famiglia)
- niște → unor: părerea unor experți (il parere di alcuni esperti)
- I nomi maschili e quelli non in -a prendono lui davanti: mașina lui Andrei (la macchina di Andrei)
- I nomi femminili in -a prendono la desinenza: cartea Mariei (il libro di Maria)
Esempi
- Centrul orașului este vechi. (Il centro della città è antico.)
- Jucăriile copiilor sunt pe jos. (I giocattoli dei bambini sono per terra.)
- Îi explic directorului problema. (Spiego il problema al direttore.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Non tradurre di con de: casa profesorului, non casa de profesor, che vorrebbe dire una casa da professore. Il dativo non si fa con la: dau cartea fetei, non dau cartea la fata (popolare e scorretto). Il dativo è spesso ripreso da un pronome, come in a Maria le do: Îi dau mamei flori. Il femminile si forma dal plurale: cartea → cărții.
Regola
Affermativo singolare (tu)
Per una persona l'imperativo somiglia a una forma del presente. I verbi in -a usano la forma della 3a persona: lucrează! (lavora!), cântă! (canta!). I verbi in -i, -î e la maggior parte dei verbi in -e con complemento pure: citește! (leggi!), deschide! (apri!), scrie! (scrivi!). Molti verbi senza complemento usano la forma di tu: mergi! (va'!), dormi! (dormi!), taci! (taci!).
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Verb | tu | tu (negativ) | voi |
|---|---|---|---|
| a lucra | lucrează! | nu lucra! | lucrați! |
| a citi | citește! | nu citi! | citiți! |
| a veni | vino! | nu veni! | veniți! |
| a face | fă! | nu face! | faceți! |
| a zice | zi! | nu zice! | ziceți! |
| a fi | fii! | nu fi! | fiți! |
| a se grăbi | grăbește-te! | nu te grăbi! | grăbiți-vă! |
Forme irregolari del singolare
- a veni → vino! (vieni!)
- a face → fă! (fa'!)
- a zice → zi!, a spune → spune! (di'!)
- a duce → du!, a se duce → du-te! (vattene!)
- a aduce → adu! (porta!)
- a fi → fii! (sii!), a da → dă! (da'!), a lua → ia! (prendi!)
Plurale e forma di cortesia
Per più persone o per il Lei di cortesia (dumneavoastră) si usa la forma di voi del presente: lucrați!, citiți!, veniți!, faceți!, luați!, fiți atenți! Copii, veniți aici! (Bambini, venite qui!) Luați loc, vă rog! (Si accomodi, prego!)
L'imperativo negativo
Singolare: nu + infinito senza a, proprio come in italiano: nu pleca! (non partire!), nu spune! (non dire!), nu fi trist! (non essere triste!). Plurale: nu + forma di voi: nu plecați!, nu vă grăbiți! (non abbiate fretta!). I pronomi vanno dopo l'imperativo affermativo con il trattino e prima di quello negativo: Dă-mi sarea! Spune-mi! ma Nu-mi spune!
⚠️Errori tipici degli italofoni
Il negativo singolare funziona come in italiano (non partire → nu pleca!), ma i pronomi vanno davanti: nu-mi spune!, non nu spune-mi! La cortesia non usa la terza persona singolare come il Lei, bensì il plurale: Luați loc!, non Ia loc! Sii! si scrive fii! con due i, ma nu fi! al negativo.
Regola
A che cosa servono al, a, ai, ale
Un possessivo (meu, tău, nostru) o un genitivo (profesorului, Mariei) può seguire direttamente un nome con l'articolo determinativo: casa mea, casa profesorului. In tutte le altre posizioni serve l'articolo possessivo al, a, ai, ale, che lo collega alla cosa posseduta.
📋 In breve: forme, esempi, errori
| m sg | f sg | m pl | f pl | |
|---|---|---|---|---|
| articol | al | a | ai | ale |
| cu posesiv | un prieten al meu | o carte a mea | doi frați ai mei | două surori ale mele |
| cu genitiv | un coleg al Anei | o casă a bunicilor | doi copii ai vecinului | niște cărți ale lui Ion |
| pronume | Al cui e? — Al meu. | A cui e? — A ta. | Ai cui sunt? — Ai lui. | Ale cui sunt? — Ale noastre. |
| fără articol | prietenul meu | casa mamei | frații mei | cărțile Anei |
Le forme: concordano con la cosa posseduta
| al | maschile o neutro singolare: un prieten al meu (un mio amico) |
|---|---|
| a | femminile singolare: o prietenă a mea (una mia amica) |
| ai | maschile plurale: niște colegi ai noștri (alcuni nostri colleghi) |
| ale | femminile o neutro plurale: niște cărți ale lui Ion (alcuni libri di Ion) |
Quando è necessario
- dopo un nome indeterminato un coleg al fratelui meu (un collega di mio fratello)
- se c'è un aggettivo o un dimostrativo in mezzo: casa nouă a vecinilor (la casa nuova dei vicini), cartea aceasta a Mariei (questo libro di Maria)
- dopo un verbo Cartea este a mea. (Il libro è mio.) Paltonul e al lui Ion. (Il cappotto è di Ion.)
- nelle domande A cui este umbrela? (Di chi è l'ombrello?)
I pronomi possessivi
Al, a, ai, ale + possessivo formano il mio, il tuo ecc.: al meu, a mea, ai mei, ale mele; al tău, a ta; al nostru, a noastră. Mașina mea e veche, dar a ta e nouă. (La mia macchina è vecchia, ma la tua è nuova.) Ai mei significa anche i miei genitori, come in italiano: Merg la ai mei. (Vado dai miei.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Attenzione ai falsi amici: al rumeno non è la preposizione articolata al, ma un articolo possessivo. Dopo a fi non si omette: Casa e a noastră, non Casa e noastră (in italiano la casa è nostra). Il genere è quello rumeno: scaunele (le sedie) sono neutre plurali, quindi ale tale. Di + nome si rende con al/a + genitivo se c'è qualcosa in mezzo: fratele mai mic al Mariei.
Regola
Care come soggetto e dopo preposizione
Care significa che, il quale, e non cambia per persone o cose, singolare o plurale: Omul care vorbește e profesorul meu. (L'uomo che parla è il mio professore.) Dopo una preposizione resta care, come cui: prietenul cu care am plecat (l'amico con cui sono partito), orașul în care locuiesc (la città in cui abito).
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Pronume | Caz / sens | Exemplu |
|---|---|---|
| care | N: subiect | Omul care vorbește e medic. |
| pe care | Ac.: obiect direct | cartea pe care o citesc |
| căruia / căreia | D.: cui? | prietenul căruia i-am scris |
| cărora | D. plural | copiii cărora le-am dat cadouri |
| al cărui / a cărei … | G.: al cui? | omul a cărui mașină e aici |
| ce / cine | neutru / persoane | Știu ce vrei. Cine caută găsește. |
Pe care come oggetto diretto
Se il relativo è oggetto diretto si usa pe care e l'oggetto si ripete con un pronome atono nella relativa: Cartea pe care am citit-o e bună. (Il libro che ho letto è bello.) Omul pe care l-am văzut. (L'uomo che ho visto.) Filmele pe care le-am văzut. (I film che ho visto.)
Dativo: căruia, căreia, cărora
| căruia | a cui, maschile o neutro singolare: băiatul căruia i-am scris (il ragazzo a cui ho scritto) |
|---|---|
| căreia | femminile singolare: fata căreia i-am dat florile (la ragazza a cui ho dato i fiori) |
| cărora | plurale: vecinii cărora le-am cerut ajutor (i vicini a cui ho chiesto aiuto) |
| Il pronome dativo atono (i-, le-) si ripete nella relativa | |
Genitivo: al cărui, a cărei (il cui)
Il cui ha due parti. Cărui / cărei / căror concorda con il possessore: cărui per un maschile singolare, cărei per un femminile singolare, căror per un plurale. Al / a / ai / ale concorda con la cosa posseduta, come il / la in il cui, la cui. Scriitorul a cărui carte am citit-o. (Lo scrittore il cui libro ho letto.) Femeia al cărei fiu e medic. (La donna il cui figlio è medico.) Ce significa quello che: Nu înțeleg ce spui. (Non capisco quello che dici.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Che oggetto non è care ma pe care, con il pronome ripetuto: cartea pe care am citit-o. In italiano cui è invariabile, in rumeno il dativo cambia: căruia, căreia, cărora. Nel genitivo il possessore decide cărui o cărei, cosa che l'italiano il cui non mostra: femeia al cărei fiu, scriitorul a cărui carte.
Regola
Formazione
Il condizionale presente si forma con un ausiliare breve più l'infinito senza a. Cambia solo l'ausiliare; l'infinito resta uguale per tutte le persone, mentre l'italiano usa desinenze (andrei, andresti).
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Auxiliar | a lucra | a fi | a avea | |
|---|---|---|---|---|
| eu | aș | aș lucra | aș fi | aș avea |
| tu | ai | ai lucra | ai fi | ai avea |
| el / ea | ar | ar lucra | ar fi | ar avea |
| noi | am | am lucra | am fi | am avea |
| voi | ați | ați lucra | ați fi | ați avea |
| ei / ele | ar | ar lucra | ar fi | ar avea |
| negativ | n-aș, n-ai, n-ar … | n-aș lucra | n-aș fi | n-aș avea |
L'ausiliare
| eu aș | aș merge (andrei) |
|---|---|
| tu ai | ai merge (andresti) |
| el / ea ar | ar merge (andrebbe) |
| noi am | am merge (andremmo) |
| voi ați | ați merge (andreste) |
| ei / ele ar | ar merge (andrebbero) |
| Negazione: nu aș o n-aș, nu ar o n-ar: N-aș face asta. (Non lo farei.) | |
Usi
- richieste cortesi Aș vrea o cafea, vă rog. (Vorrei un caffè, per favore.) Ați putea să mă ajutați? (Potrebbe aiutarmi?)
- consigli con a trebui Ar trebui să dormi mai mult. (Dovresti dormire di più.)
- desideri e situazioni immaginate Am veni, dar nu avem timp. (Verremmo, ma non abbiamo tempo.)
- ipotesi irreali Dacă aș avea bani, aș cumpăra o casă. (Se avessi soldi, comprerei una casa.)
Periodo ipotetico con dacă
Nell'ipotesi irreale il rumeno usa il condizionale in entrambe le parti: Dacă ar ploua, copiii ar sta acasă. (Se piovesse, i bambini resterebbero a casa.) L'ipotesi reale usa il presente o il futuro: Dacă plouă, stăm acasă. (Se piove, restiamo a casa.) A trebui è impersonale: ar trebui per tutte le persone, seguito da să.
⚠️Errori tipici degli italofoni
Dopo se l'italiano vuole il congiuntivo (se avessi), il rumeno invece il condizionale: dacă aș avea, non dacă să am. Dovresti si dice ar trebui să, mai ai trebui. Non confondere am merge (andremmo) con am mers (sono andato). Il se temporale (ogni volta che) si traduce con când.
Regola
Che cosa esprime
Il condizionale passato parla di situazioni irreali nel passato: qualcosa che non è successo, un'occasione persa o un rimpianto. Dacă aș fi știut, aș fi venit. (Se l'avessi saputo, sarei venuto.) Ar fi trebuit să mă suni. (Avresti dovuto chiamarmi.)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| a merge | a face | |
|---|---|---|
| eu | aș fi mers | aș fi făcut |
| tu | ai fi mers | ai fi făcut |
| el / ea | ar fi mers | ar fi făcut |
| noi | am fi mers | am fi făcut |
| voi | ați fi mers | ați fi făcut |
| ei / ele | ar fi mers | ar fi făcut |
| uz | Dacă aș fi știut, aș fi venit. |
Formazione
Si prende l'ausiliare del condizionale presente, si aggiunge fi, che non cambia mai, e il participio: aș fi venit, ai fi venit, ar fi venit, am fi venit, ați fi venit, ar fi venit. La negazione è nu aș fi o n-aș fi: N-aș fi reușit fără tine. (Non ce l'avrei fatta senza di te.)
Strutture frequenti
- rimpianto Aș fi vrut să te văd. (Avrei voluto vederti.)
- obbligo mancato Ar fi trebuit să plecăm mai devreme. (Saremmo dovuti partire prima.)
- possibilità mancata Ar fi putut să ne spună. (Avrebbe potuto dircelo.)
- periodo ipotetico dell'irrealtà con dacă in entrambe le parti: Dacă am fi plecat la timp, nu am fi pierdut trenul. (Se fossimo partiti in tempo, non avremmo perso il treno.)
L'imperfetto colloquiale
Nel parlato si usa spesso l'imperfetto in entrambe le parti, proprio come in italiano (se lo sapevo, venivo): Dacă știam, veneam. È comprensibile per tutti, ma nello scritto e nella lingua curata si preferisce il condizionale passato. Non mescolare i due sistemi nella stessa frase.
⚠️Errori tipici degli italofoni
Dopo se l'italiano usa il congiuntivo trapassato (se avessi saputo), il rumeno il condizionale passato: dacă aș fi știut. L'italiano sceglie tra avere ed essere (avrei mangiato, sarei venuto); il rumeno usa sempre fi invariabile: aș fi mâncat, aș fi venit. Avresti dovuto si dice ar fi trebuit să, avresti potuto invece ai fi putut să.
Regola
Il passivo con a fi
Il passivo principale si forma con a fi (essere) in qualsiasi tempo più il participio, che concorda con il soggetto come un aggettivo: Casa a fost construită în 1920. (La casa è stata costruita nel 1920.) L'agente si introduce con de o, in stile formale, de către: Hoții au fost prinși de poliție. (I ladri sono stati presi dalla polizia.)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Timp | Formă | Exemplu |
|---|---|---|
| prezent | este / sunt + participiu | Cartea este citită. |
| perfect compus | a fost / au fost + participiu | Casa a fost vândută. |
| viitor | va fi / vor fi + participiu | Podul va fi reparat. |
| acord | participiul se acordă cu subiectul | Ușile au fost închise. |
| agent | de (către) + nume | A fost arestat de poliție. |
| cu „se” | se + verb (pasiv reflexiv) | Aici se vând bilete. |
Accordo del participio
- maschile o neutro singolare Podul a fost construit. (Il ponte è stato costruito.)
- femminile singolare Scrisoarea a fost trimisă. (La lettera è stata spedita.)
- maschile plurale Băieții au fost invitați. (I ragazzi sono stati invitati.)
- femminile o neutro plurale Scrisorile au fost trimise. (Le lettere sono state spedite.)
I tempi
- presente este / sunt + participio: Ferestrele sunt spălate în fiecare săptămână. (Le finestre vengono lavate ogni settimana.)
- perfect compus a fost / au fost + participio: Problema a fost rezolvată. (Il problema è stato risolto.)
- futuro va fi / vor fi + participio: Podul va fi deschis luna viitoare. (Il ponte sarà aperto il mese prossimo.)
Il si passivante
Quando l'agente è generico o sconosciuto, il rumeno usa spesso se con il verbo alla terza persona, proprio come il si passivante italiano: Aici se vorbește engleză. (Qui si parla inglese.) Biletele se vând la intrare. (I biglietti si vendono all'ingresso.) Pâinea se face din făină. (Il pane si fa con la farina.) Al perfect compus: Casa s-a vândut. (La casa è stata venduta.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Il rumeno non ha il passivo con venire: vengono lavate si traduce sunt spălate. L'agente è de, non da: a fost scrisă de un student. Il genere del participio è quello rumeno: problema è femminile, quindi rezolvată, anche se in italiano il problema è maschile. Al passato non serve un doppio ausiliare: a fost construită corrisponde a è stata costruita.
Regola
A che cosa serve
Il gerundio rumeno è invariabile e aggiunge informazioni al verbo principale: il modo (come), il tempo (quando, mentre) o la causa (perché). Si usa in modo molto simile al gerundio italiano: Am învățat engleza privind filme. (Ho imparato l'inglese guardando film.) Fiind obosit, s-a culcat devreme. (Essendo stanco, è andato a letto presto.) Mergea pe stradă cântând. (Camminava per strada cantando.)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Infinitiv | Gerunziu | Regulă |
|---|---|---|
| a lucra | lucrând | -a → -ând |
| a vedea | văzând | -ea → -ând |
| a merge | mergând | -e → -ând |
| a dormi | dormind | -i → -ind |
| a citi | citind | -i → -ind |
| a coborî | coborând | -î → -ând |
| a fi, a bea, a scrie | fiind, bând, scriind | forme speciale |
Formazione: -ând o -ind
- -ând per la maggior parte dei verbi: a cânta → cântând, a lucra → lucrând, a asculta → ascultând, a merge → mergând, a face → făcând, a vedea → văzând
- -ind se la radice finisce in -i: a citi → citind, a dormi → dormind, a veni → venind, a ieși → ieșind, a ști → știind, a scrie → scriind
- irregolari a fi → fiind, a avea → având, a bea → bând, a lua → luând, a da → dând, a sta → stând
- cambi consonantici come al presente a deschide → deschizând, a cădea → căzând
Negazione e pronomi
La negazione si forma con il prefisso ne-, in una sola parola: neavând (non avendo), neștiind (non sapendo), nefiind (non essendo). I pronomi atoni vanno dopo con il trattino, come in italiano (vedendolo), e il gerundio aggiunge -u: văzându-l (vedendolo), spunându-mi (dicendomi), ducându-se (andandosene).
Esempi
- Copilul a adormit ascultând o poveste. (Il bambino si è addormentato ascoltando una fiaba.)
- Neavând bani, nu a putut cumpăra biletul. (Non avendo soldi, non ha potuto comprare il biglietto.)
- Văzându-l pe stradă, l-am salutat. (Vedendolo per strada, l'ho salutato.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Non esiste la perifrasi stare + gerundio: sto leggendo è citesc, stavo leggendo è citeam, mai sunt citind. La negazione non è nu + gerundio ma ne- attaccato: neștiind. Prima del pronome serve la -u: văzându-l, non văzând-l. Il soggetto del gerundio dovrebbe coincidere con quello della frase principale, come in italiano.
Regola
Quando si usa
Il mai-mult-ca-perfect esprime un passato anteriore a un altro passato, come il trapassato prossimo italiano: Când am ajuns la gară, trenul plecase deja. (Quando sono arrivato alla stazione, il treno era già partito.) È frequente nello scritto; nella conversazione informale molti usano il perfect compus se l'ordine dei fatti è chiaro.
📋 In breve: forme, esempi, errori
| a lucra | a vedea | a merge | a fi | |
|---|---|---|---|---|
| eu | lucrasem | văzusem | mersesem | fusesem |
| tu | lucraseși | văzuseși | merseseși | fuseseși |
| el / ea | lucrase | văzuse | mersese | fusese |
| noi | lucraserăm | văzuserăm | merseserăm | fuseserăm |
| voi | lucraserăți | văzuserăți | merseserăți | fuseserăți |
| ei / ele | lucraseră | văzuseră | merseseră | fuseseră |
| regulă | tema perfectului simplu | + -sem, -seși, -se | + -serăm, -serăți | + -seră |
Formazione
È una sola parola, senza ausiliare. Si prende il participio, si toglie la -t finale se necessario e si aggiungono le desinenze -sem, -seși, -se, -serăm, -serăți, -seră. I verbi con participio in -s lo conservano: mers → mersesem.
Verbi modello
- a lucra (lucrat): lucrasem, lucraseși, lucrase, lucraserăm, lucraserăți, lucraseră
- a vedea (văzut): văzusem, văzuseși, văzuse, văzuserăm, văzuserăți, văzuseră
- a citi (citit): citisem, citiseși, citise; a coborî: coborâsem
- a merge (mers): mersesem, merseseși, mersese; a face: făcusem
- a fi fusesem, fuseseși, fusese; a avea: avusesem
Esempi
- Noi terminaserăm cina când au sunat la ușă. (Avevamo finito la cena quando hanno suonato alla porta.)
- Ei nu fuseseră niciodată la Paris înainte de 2010. (Non erano mai stati a Parigi prima del 2010.)
- Ion mi-a spus că el cumpărase o mașină nouă. (Ion mi ha detto che aveva comprato una macchina nuova.)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Non c'è ausiliare avere o essere: avevo mangiato è mâncasem, ero partito è plecasem. Le desinenze si somigliano: -sem per io, -se per lui / lei, -seră per loro. Nel discorso indiretto il rumeno mantiene spesso il tempo originale (Mi-a spus că e obosit, mi ha detto che era stanco), ma un'azione anteriore va al trapassato: Mi-a spus că plecase.
Regola
Che cos'è il supino
Il supino è una forma verbale tipicamente rumena: una preposizione, quasi sempre de, seguita dal participio nella forma base maschile singolare. Non concorda mai: de citit, de făcut, de spălat. Corrisponde spesso a da + infinito in italiano (da leggere, da fare).
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Structură | Sens | Exemplu |
|---|---|---|
| formă | de + participiu masculin sg, invariabil | de citit, de mâncat, de făcut |
| substantiv + de + supin | destinație | mașină de spălat, fier de călcat |
| după verbe | a avea de, a termina de, a se apuca de | Am de scris o scrisoare. |
| a fi de + supin | necesitate | E de făcut. Nu e de glumit. |
| adjectiv + de + supin | greu / ușor de … | E ușor de înțeles. |
| la + supin | activitate, scop | Mergem la cules de struguri. |
| pe + supin | moment, mod | pe înserat, pe nemâncate |
Dopo aggettivi e avverbi
Indica quanto è facile o difficile fare qualcosa: Cartea e greu de citit. (Il libro è difficile da leggere.) Regulile sunt ușor de înțeles. (Le regole sono facili da capire.) Merele nu sunt bune de mâncat. (Le mele non sono buone da mangiare.) L'aggettivo concorda, il supino no: ușoare de înțeles.
Obbligo e cose da fare
- a avea de + supino Am de scris un eseu. (Ho un saggio da scrivere.) Avem multe de făcut. (Abbiamo molte cose da fare.)
- a fi de + supino Ce e de făcut? (Che cosa c'è da fare?) Nu e nimic de spus. (Non c'è niente da dire.)
- dopo un nome o scrisoare de trimis (una lettera da spedire), probleme de rezolvat (problemi da risolvere)
Dopo alcuni verbi e nei nomi composti
- a termina de Am terminat de scris. (Ho finito di scrivere.)
- a se apuca de M-am apucat de învățat. (Mi sono messo a studiare.)
- a se sătura de M-am săturat de așteptat. (Sono stufo di aspettare.)
- nomi composti mașină de spălat (lavatrice), mașină de spălat vase (lavastoviglie), aparat de fotografiat (macchina fotografica), fier de călcat (ferro da stiro)
⚠️Errori tipici degli italofoni
L'italiano usa l'infinito (da leggere, finire di scrivere), il rumeno il participio: de citit, am terminat de scris, non am terminat de a scrie. Il participio resta invariabile: cărți de citit, non cărți de citite. Attenzione a non confondere de citit (da leggere) con citit (letto): o carte de citit è un libro da leggere, o carte citită un libro già letto.
Regola
Che cosa esprime
Il presuntivo è un modo per supposizioni, congetture e domande che ci si pone. Corrisponde benissimo al futuro epistemico italiano: Unde e Ion? O fi încă la birou. (Dov'è Ion? Sarà ancora in ufficio.) Cine o fi la ușă? (Chi sarà alla porta?)
📋 In breve: forme, esempi, errori
| Timp | Formă | Exemplu |
|---|---|---|
| prezent (literar) | voi / vei / va fi + gerunziu | Va fi dormind acum. |
| perfect (literar) | voi / vei / va fi + participiu | Va fi plecat deja. |
| prezent (colocvial) | o fi + gerunziu | O fi dormind. |
| perfect (colocvial) | o fi + participiu | O fi uitat de noi. |
| a fi | o fi / o fi fost | O fi acasă? O fi fost bolnav. |
| persoane (colocvial) | oi, ăi, o, om, ăți, or + fi | Or fi ajuns deja. |
| sens | presupunere, îndoială | Unde o fi pus cheile? |
Forme: ausiliare + fi
- forme colloquiali oi, oi, o, om, oți, or + fi: o fi, or fi
- forme standard e scritte, uguali all'ausiliare del futuro: voi, vei, va, vom, veți, vor + fi
- presente o fi / va fi + aggettivo o nome: O fi obosit. (Sarà stanco.)
- progressivo o fi / va fi + gerundio: Or fi dormind. (Staranno dormendo.)
- passato o fi / va fi + participio: O fi plecat. (Sarà partita.)
Esempi
- Ana nu e aici; o fi plecat deja acasă. (Ana non è qui; sarà già andata a casa.)
- E liniște; copiii or fi dormind. (C'è silenzio; i bambini staranno dormendo.)
- Autorul va fi scris romanul în tinerețe. (L'autore avrà scritto il romanzo in gioventù.)
- Oi fi greșit eu, dar nu cred. (Forse mi sarò sbagliato, ma non credo.)
Presuntivo o futuro?
Le forme standard coincidono con il futuro: vei fi obosit può voler dire sarai stanco (domani) o sarai stanco (immagino). Decide il contesto, proprio come in italiano. Le forme colloquiali o fi, or fi sono quasi sempre presuntive. Con oare esprimono un dubbio: Oare ce o fi vrând? (Chissà che cosa vorrà?)
⚠️Errori tipici degli italofoni
Sarà partito si traduce o fi plecat, con fi invariabile, mai o fost plecat. L'ausiliare colloquiale cambia con la persona: eu oi, el o, ei or. Dopo fi va solo il participio o il gerundio: o fi dormind (starà dormendo), non o fi doarme. Non confondere o fi (presuntivo) con o să fie (futuro colloquiale): O să fie acasă mâine significa sarà a casa domani.