Grammar · 🇷🇴 Romanian
All grammar topics of the language you study, by Step. Each topic has the rule explained in detail and exercises; progress grows separately for every topic.
Rule
Three genders
Every Romanian noun is masculine, feminine or neuter. Neuter nouns look like masculine nouns in the singular and like feminine nouns in the plural. That is why the singular has only two forms of the indefinite article.
📋 In short: forms, examples, mistakes
| singular | plural | |
|---|---|---|
| masculin | un băiat | niște băieți |
| feminin | o fată | niște fete |
| neutru | un scaun | niște scaune |
The indefinite article
The article stands before the noun, as in English, and has only two forms in the singular.
- un — masculine and neuter nouns: un băiat (a boy), un tren (a train)
- o — feminine nouns: o fată (a girl), o carte (a book)
- Am un frate și o soră. (I have a brother and a sister.)
Recognising the gender by the ending
| consonant or -u: masculine or neuter | un student (a student), un pix (a pen), un muzeu (a museum) |
|---|---|
| -ă or -e: mostly feminine | o casă (a house), o floare (a flower) |
| -ea: feminine | o cafea (a coffee), o stea (a star) |
| Maria are o pisică. (Maria has a cat.) | |
Exceptions
Nouns that name men are masculine even if they end in -ă: un tată (a father). Some nouns ending in -e are masculine or neuter: un frate (a brother), un câine (a dog), un nume (a name). Learn such words together with their article. Ion are un câine mare. (Ion has a big dog.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
English has no grammatical gender, so always learn a noun with its article: un tren, o casă, never just tren or casă. There is no special form before a vowel like an: un elev (a pupil), o elevă (a female pupil). After the verb a fi, jobs and nationalities usually take no article: Sunt student. (I am a student.) Use the article only when an adjective follows: Este un student bun. (He is a good student.)
Rule
When to use a fi
A fi (to be) is the most frequent Romanian verb. It tells who or what someone is, where someone or something is, where someone comes from and what someone is like. Sunt din Italia. (I am from Italy.) Suntem acasă. (We are at home.) Ești obosit? (Are you tired?)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| a fi | |
|---|---|
| eu | sunt |
| tu | ești |
| el / ea | este (e) |
| noi | suntem |
| voi | sunteți |
| ei / ele | sunt |
Present tense forms
| eu sunt | I am |
|---|---|
| tu ești | you are (one person, informal) |
| el / ea este, short form e | he / she is |
| noi suntem | we are |
| voi sunteți | you are (several people) |
| ei / ele sunt | they are (ei: men or mixed group, ele: only women or feminine nouns) |
Subject pronouns
The ending of the verb already shows the person, so pronouns are normally left out: Sunt student. (I am a student.) Use them only for emphasis or contrast: Eu sunt aici, tu ești acolo. (I am here, you are there.) Because sunt means both I am and they are, the context decides. The polite you is dumneavoastră with sunteți: Dumneavoastră sunteți domnul Popescu? (Are you Mr Popescu?)
Negation and questions
Put nu directly before the verb: Nu sunt obosit. (I am not tired.) A yes/no question has the same word order as a statement; only the intonation rises: Ești acasă? (Are you at home?) In everyday speech este usually becomes e: Nu e aici. (He is not here.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
Age is expressed with a avea (to have), not with a fi: Am 20 de ani. (I am 20.) Do not put an article before a profession: Ea este medic. (She is a doctor.) Do not add the pronoun it: E frumos. (It is nice.)
Rule
What a avea is used for
A avea (to have) expresses possession and appears in many everyday phrases. Later you will also use it as the auxiliary of the past tense, so it is worth learning well. Am o întrebare. (I have a question.) Maria are un câine. (Maria has a dog.)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| a avea | |
|---|---|
| eu | am |
| tu | ai |
| el / ea | are |
| noi | avem |
| voi | aveți |
| ei / ele | au |
Present tense forms
| eu am | I have |
|---|---|
| tu ai | you have |
| el / ea are | he / she has |
| noi avem | we have |
| voi aveți | you have (plural or polite) |
| ei / ele au | they have |
Useful expressions with a avea
- a avea ... ani (to be ... years old): Am 25 de ani. (I am 25.)
- a avea nevoie de (to need): Am nevoie de ajutor. (I need help.)
- a avea dreptate (to be right): Ai dreptate. (You are right.)
- a avea timp (to have time): Avem timp mâine. (We have time tomorrow.)
Negation
Put nu before the verb. In speech nu and the verb often merge: n-am, n-ai, n-are. Nu am timp or N-am timp. (I have no time.) Romanian has no separate word for no or not any here: Nu avem mașină. (We don't have a car.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
The form are means he or she has, not they are: Ea are o pisică. (She has a cat.) They have is au. Age and being right use a avea, not a fi. Hunger, thirst and cold are expressed with a different construction: Mi-e foame. (I am hungry.) Mi-e sete. (I am thirsty.)
Rule
An article at the end of the word
The Romanian definite article is not a separate word: it is glued to the end of the noun. Un băiat (a boy) → băiatul (the boy); o casă (a house) → casa (the house). It is used for something specific or already known, as the is in English: Trenul pleacă acum. (The train is leaving now.)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Gen / terminație | Articol | Exemplu |
|---|---|---|
| m / n, consoană | -ul | pom → pomul, tren → trenul |
| m, -e | -le | frate → fratele, câine → câinele |
| f, -ă | -a | casă → casa, carte → cartea (-e → -ea) |
| f, -ie | -a | bucurie → bucuria |
| m, -u | -l | codru → codrul |
Masculine and neuter nouns
- consonant → -ul: tren → trenul (the train), băiat → băiatul (the boy)
- -u → -l: muzeu → muzeul (the museum)
- -e → -le: frate → fratele (the brother), câine → câinele (the dog), nume → numele (the name)
- masculine -ă → -l: tată → tatăl (the father)
Feminine nouns
- -ă → -a: casă → casa (the house), mașină → mașina (the car)
- -e → -ea: carte → cartea (the book), floare → floarea (the flower)
- -ie → -ia: cheie → cheia (the key), familie → familia (the family)
- -ea → -eaua: cafea → cafeaua (the coffee), stea → steaua (the star)
No article after most prepositions
After prepositions such as pe, în, la, sub or de, a noun that stands alone loses the article: Cheia este pe masă. (The key is on the table.) Ana este la școală. (Ana is at school.) The article comes back as soon as something follows the noun: pe masa din bucătărie (on the table in the kitchen). The preposition cu is an exception and keeps the article: Vin cu trenul. (I am coming by train.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
Do not look for a word before the noun: the article is part of the ending. English often uses no article for general ideas, but Romanian does: Îmi place muzica. (I like music.) Conversely, English the after on, in, at usually disappears in Romanian: în parc (in the park).
Rule
The first conjugation
Verbs whose infinitive ends in -a (a cânta to sing, a lucra to work) form the largest group. The present tense describes what happens now, habits and planned future actions: Lucrez la o bancă. (I work at a bank.) Mâine vizităm muzeul. (Tomorrow we are visiting the museum.)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| a cânta | a lucra (-ez) | a învăța | |
|---|---|---|---|
| eu | cânt | lucrez | învăț |
| tu | cânți | lucrezi | înveți |
| el / ea | cântă | lucrează | învață |
| noi | cântăm | lucrăm | învățăm |
| voi | cântați | lucrați | învățați |
| ei / ele | cântă | lucrează | învață |
Type 1: without -ez (a cânta)
| eu cânt | I sing |
|---|---|
| tu cânți | you sing |
| el / ea cântă | he / she sings |
| noi cântăm | we sing |
| voi cântați | you (plural) sing |
| ei / ele cântă | they sing |
Type 2: with -ez (a lucra)
Many verbs add -ez in the singular and in the 3rd person plural. You cannot guess the type, so dictionaries give it: a cânta (cânt), a lucra (lucrez). After i the forms are -iez, -iază: a studia → studiez, studiază.
- eu lucrez, tu lucrezi, el / ea lucrează
- noi lucrăm, voi lucrați, ei / ele lucrează
Sound changes and irregular verbs
In the tu form t becomes ț and s becomes ș: cânt → cânți, las → lași. Some verbs change their stem vowel: a aștepta → aștept, așteaptă; a juca → joc, joacă, but jucăm; a mânca → mănânc, mănâncă, but mâncăm. Three frequent verbs are irregular: a lua (iau, iei, ia, luăm, luați, iau), a da (dau, dai, dă, dăm, dați, dau), a sta (stau, stai, stă, stăm, stați, stau).
⚠️Typical mistakes of English speakers
The he/she form and the they form are identical: el cântă, ei cântă. There is no continuous tense and no auxiliary do: Lucrez acum. (I am working now.) Nu lucrez azi. (I don't work today.) Lucrezi mâine? (Do you work tomorrow?) Some verbs take a direct object where English needs a preposition: Aștept autobuzul. (I am waiting for the bus.)
Rule
Forming the plural
Romanian nouns form the plural by changing their ending, and the ending depends on the gender. Learn every noun together with its plural: un tren – două trenuri (a train – two trains). Before a plural noun, some is niște: niște flori (some flowers). Two has two forms: doi for masculine nouns, două for feminine and neuter nouns: doi băieți (two boys), două fete (two girls), două trenuri (two trains).
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Gen | Singular | Plural | Terminație |
|---|---|---|---|
| m | pom, băiat | pomi, băieți | -i |
| f | casă, carte | case, cărți | -e / -i |
| f | stea, cafea | stele, cafele | -le |
| n | tren, oraș | trenuri, orașe | -uri / -e |
| n | scaun | scaune | -e |
Masculine nouns: -i
- student → studenți (students)
- pom → pomi (trees)
- câine → câini (dogs), frate → frați (brothers)
- copil → copii (children)
Feminine nouns: -e, -i or -le
- -ă → -e: casă → case (houses), fată → fete (girls)
- -ă or -e → -i: mașină → mașini (cars), carte → cărți (books), floare → flori (flowers)
- -ea → -ele: cafea → cafele (coffees), stea → stele (stars)
- -ie → -ii: familie → familii (families)
Neuter nouns: -uri or -e
- -uri tren → trenuri (trains), pix → pixuri (pens)
- -e scaun → scaune (chairs), oraș → orașe (towns), muzeu → muzee (museums)
Sound changes
Before the ending -i, the last consonant often changes: t → ț (student → studenți), d → z (brad → brazi, fir trees), s → ș (urs → urși, bears), st → ști (turist → turiști). The stem vowel may change as well: băiat → băieți, masă → mese (tables), soră → surori (sisters).
⚠️Typical mistakes of English speakers
There is no universal ending like -s, so check the plural in the dictionary. Neuter nouns count with două, not doi: două trenuri. Do not confuse copii (children) with copiii (the children): after a number the plural has no article. Am doi frați. (I have two brothers.)
Rule
Four more verb groups
Besides the verbs in -a, Romanian has verbs in -ea (a vedea to see), -e (a merge to go), -i (a dormi to sleep, a citi to read) and -î (a coborî to go down). Their present tense is used exactly like that of the -a verbs: for now, for habits and for the near future. Citesc o carte. (I am reading a book.)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| a vedea (II) | a merge (III) | a dormi (IV) | a citi (IV, -esc) | |
|---|---|---|---|---|
| eu | văd | merg | dorm | citesc |
| tu | vezi | mergi | dormi | citești |
| el / ea | vede | merge | doarme | citește |
| noi | vedem | mergem | dormim | citim |
| voi | vedeți | mergeți | dormiți | citiți |
| ei / ele | văd | merg | dorm | citesc |
Verbs in -ea and -e
| a vedea | a merge | a scrie | |
|---|---|---|---|
| eu | văd | merg | scriu |
| tu | vezi | mergi | scrii |
| el / ea | vede | merge | scrie |
| noi | vedem | mergem | scriem |
| voi | vedeți | mergeți | scrieți |
| ei / ele | văd | merg | scriu |
- Before -i, d becomes z văd → vezi.
Verbs in -i and -î: with or without -esc
| without suffix, a dormi | with -esc, a citi | |
|---|---|---|
| eu | dorm | citesc |
| tu | dormi | citești |
| el / ea | doarme | citește |
| noi | dormim | citim |
| voi | dormiți | citiți |
| ei / ele | dorm | citesc |
- with -ăsc, a hotărî (to decide): hotărăsc, hotărăști, hotărăște, hotărâm, hotărâți, hotărăsc
- The -esc type is very common a vorbi (vorbesc), a găsi (găsesc), a iubi (iubesc).
Frequent irregular verbs
- a face (to do): fac, faci, face, facem, faceți, fac
- a vrea (to want): vreau, vrei, vrea, vrem, vreți, vor
- a ști (to know): știu, știi, știe, știm, știți, știu
- a veni (to come): vin, vii, vine, venim, veniți, vin
- a bea (to drink): beau, bei, bea, bem, beți, beau
⚠️Typical mistakes of English speakers
In these groups the I form and the they form are usually identical (merg = I go / they go, citesc = I read / they read), while he/she has its own form (merge, citește). Do not add -esc to verbs that do not have it: dorm, not dormesc. A merge covers both walking and travelling: Merg la mare. (I am going to the seaside.) Vorbești românește? (Do you speak Romanian?)
Rule
Two endings in the plural
In the plural, too, the definite article is attached to the end of the noun. There are only two forms, and they are added to the plural without article: -i for masculine nouns, -le for feminine and neuter nouns.
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Gen | Plural | Cu articol | Articol |
|---|---|---|---|
| m | pomi, băieți | pomii, băieții | -i |
| f | case, cărți | casele, cărțile | -le |
| n | trenuri, orașe | trenurile, orașele | -le |
Masculine nouns: -i
- băieți → băieții (the boys)
- frați → frații (the brothers)
- câini → câinii (the dogs)
- copii → copiii (the children): the article adds one more i, which is pronounced
Feminine and neuter nouns: -le
- case → casele (the houses), flori → florile (the flowers)
- cărți → cărțile (the books), chei → cheile (the keys)
- trenuri → trenurile (the trains), scaune → scaunele (the chairs)
- ouă → ouăle (the eggs)
When to use it
Use it for specific things: Copiii se joacă în curte. (The children are playing in the yard.) It is also required in general statements, where English uses no article: Câinii sunt animale fidele. (Dogs are loyal animals.) After toți / toate (all) the article is obligatory: toți elevii (all the pupils), toate florile (all the flowers). A possessive follows the articled noun: frații mei (my brothers).
After prepositions
As in the singular, after pe, în, la or sub a plural noun on its own drops the article: Cărțile sunt pe mese. (The books are on the tables.) With a modifier it comes back: pe mesele din sală (on the tables in the hall).
⚠️Typical mistakes of English speakers
Do not leave out the article in generalisations: Câinii sunt fideli, not Câini sunt fideli. The ending depends on the gender, not on the last letter: studenții but cărțile, although both plurals end in -i.
Rule
Agreement in gender and number
A Romanian adjective changes its ending to match the noun it describes: masculine or feminine, singular or plural. Neuter nouns take the masculine form in the singular and the feminine form in the plural: un tren nou (a new train), trenuri noi (new trains); un oraș frumos (a beautiful town), orașe frumoase (beautiful towns).
📋 In short: forms, examples, mistakes
| m sg | f sg | m pl | f pl / n pl | |
|---|---|---|---|---|
| 4 forme | frumos | frumoasă | frumoși | frumoase |
| 4 forme | bun | bună | buni | bune |
| 2 forme | mare | mare | mari | mari |
| 2 forme | verde | verde | verzi | verzi |
| n sg = m sg | un oraș frumos | orașe frumoase |
Adjectives with four forms
- bun (good): bun, bună, buni, bune — un prieten bun, o prietenă bună, prieteni buni, prietene bune
- frumos (beautiful): frumos, frumoasă, frumoși, frumoase
- nou (new): nou, nouă, noi, noi
- românesc (Romanian): românesc, românească, românești, românești
Adjectives with two forms or only one
- -e in the singular, -i in the plural: mare (big) → mari, verde (green) → verzi, fierbinte (hot) → fierbinți
- o casă mare (a big house), case mari (big houses)
- Some colours never change gri, maro, roz — o geantă maro (a brown bag), pantofi maro (brown shoes)
Position
Adjectives normally follow the noun, and the definite article stays on the noun: casa mare (the big house). After a fi they agree with the subject: Casa este mare. (The house is big.) Fetele sunt obosite. (The girls are tired.) An adjective placed before the noun sounds emphatic or literary, and then it carries the article: frumoasa fată (the beautiful girl).
⚠️Typical mistakes of English speakers
English adjectives never change, so it is easy to forget the ending: o mașină nouă (a new car), not o mașină nou. The normal position is after the noun: un film interesant (an interesting film). Remember that neuter nouns use the feminine form in the plural: scaune comode (comfortable chairs), not scaune comozi. The consonant changes of the plural apply here too: mic → mici, bogat → bogați, gros → groși.
Rule
Present forms of a putea and a vrea
Both verbs are irregular and conjugated for every person.
| a putea | a vrea | |
|---|---|---|
| eu | pot | vreau |
| tu | poți | vrei |
| el / ea | poate | vrea |
| noi | putem | vrem |
| voi | puteți | vreți |
| ei / ele | pot | vor |
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Structură | Exemplu |
|---|---|
| pot + să + verb | pot să vin |
| pot + infinitiv | pot veni |
| vreau + să + verb | vreau să plec |
| vrea + să + verb (el/ea) | vrea să vină |
| trebuie + să + verb | trebuie să învăț |
| trebuie să + verb (ei) | trebuie să plece |
| nu + pot / vreau | nu vreau să mănânc |
Structure 1: modal + să + subjunctive
The most common pattern: the modal verb, then să, then the second verb conjugated for the same person (subjunctive). In the 3rd person the second verb has a special form: să vină, să facă, să cumpere.
| Pot să vin mâine. | I can come tomorrow. |
|---|---|
| Vrei să mănânci ceva? | Do you want to eat something? |
| Ea vrea să plece. | She wants to leave. |
Structure 2: a putea + short infinitive
After a putea you can also use the short infinitive (without a): pot veni = pot să vin. With a vrea this is rare and bookish, so use să.
| Nu pot dormi. | I can't sleep. |
|---|---|
| Puteți vorbi mai rar? | Can you speak more slowly? |
a trebui: an impersonal verb
Trebuie (must, have to) usually stays the same for all persons; the person is shown only by the verb after să.
| Trebuie să plec. | I have to leave. |
|---|---|
| Trebuie să învățăm. | We have to study. |
| Copiii trebuie să doarmă. | The children must sleep. |
⚠️Typical mistakes of English speakers
English uses a bare infinitive after can/must and to after want. In Romanian, do not translate to as a: say vreau să plec, not vreau a pleca. Don't leave the second verb in the infinitive after să: pot să vin, not pot să veni. Don't conjugate trebuie as trebuiesc. And remember the 3rd-person subjunctive: el vrea să vină, not el vrea să vine.
Rule
Noun with article + possessive
In Romanian the possessive comes after the noun, and the noun takes the definite article: casa mea (my house), literally the house my. The possessive agrees in gender and number with the thing possessed, not with the owner: fratele meu (my brother), sora mea (my sister), whoever is speaking.
📋 In short: forms, examples, mistakes
| m sg | f sg | m pl | f pl | |
|---|---|---|---|---|
| eu | (al) meu | (a) mea | (ai) mei | (ale) mele |
| tu | (al) tău | (a) ta | (ai) tăi | (ale) tale |
| el / ea | (al) său / lui / ei | (a) sa / lui / ei | (ai) săi / lui / ei | (ale) sale / lui / ei |
| noi | (al) nostru | (a) noastră | (ai) noștri | (ale) noastre |
| voi | (al) vostru | (a) voastră | (ai) voștri | (ale) voastre |
| ei / ele | lor | lor | lor | lor |
Forms: my, your, our, your
| my: meu, mea, mei, mele | tatăl meu, mama mea, frații mei, surorile mele |
|---|---|
| your (one person): tău, ta, tăi, tale | prietenul tău, casa ta, părinții tăi |
| our: nostru, noastră, noștri, noastre | orașul nostru, țara noastră |
| your (several people): vostru, voastră, voștri, voastre | copiii voștri, cărțile voastre |
| Neuter nouns: masculine form in the singular, feminine in the plural: scaunul meu, scaunele mele | |
His, her, their
For the third person, everyday Romanian uses words that never change: lui (his), ei (her), lor (their). They depend on the owner only: mașina lui (his car), mașina ei (her car), copiii lor (their children). The forms său, sa, săi, sale belong to written style: Autorul și cartea sa (the author and his book). The polite your is dumneavoastră: casa dumneavoastră.
Examples
- Fratele meu locuiește la Cluj. (My brother lives in Cluj.)
- Unde este mașina ta? (Where is your car?)
- Părinții noștri sunt acasă. (Our parents are at home.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
Do not put the possessive in front of the noun and do not forget the article: prietenul meu, not meu prieten or prieten meu. English his and her are chosen by the owner, and so are lui and ei, but meu, mea, mei, mele are chosen by the noun: tatăl meu, mama mea, for a man and a woman alike. English your has two Romanian sets: tău for one friend, vostru for several people.
Rule
The everyday past tense
Perfectul compus is the normal past tense of spoken and written Romanian. It covers both the English simple past and the present perfect: Ieri am lucrat. (I worked yesterday.) Am terminat. (I have finished.) It is formed with a short form of a avea plus the past participle, which never changes.
📋 In short: forms, examples, mistakes
| a avea | + participiu | Regulă |
|---|---|---|
| am (eu) | lucrat | -a → -at |
| ai | văzut | -ea / -e → -ut |
| a | dormit | -i → -it |
| am (noi) | citit | -i → -it |
| ați | hotărât | -î → -ât |
| au | fost, făcut, mers | neregulat: a fi, a face, a merge |
The auxiliary
| eu am lucrat | I worked |
|---|---|
| tu ai lucrat | you worked |
| el / ea a lucrat | he / she worked |
| noi am lucrat | we worked |
| voi ați lucrat | you (plural) worked |
| ei / ele au lucrat | they worked |
The past participle
- -a → -at: a lucra → lucrat, a mânca → mâncat, a lua → luat
- -i → -it, -î → -ât: a dormi → dormit, a citi → citit, a coborî → coborât
- -ea → -ut: a vedea → văzut, a avea → avut, a bea → băut
- -e → -ut or -s: a face → făcut, a crede → crezut; a merge → mers, a scrie → scris, a pune → pus
- irregular a fi → fost, a vrea → vrut, a ști → știut
Negation and examples
Nu goes before the auxiliary and usually merges with it: n-am, n-ai, n-a, n-au. N-am dormit bine. (I didn't sleep well.) Maria a plecat la Brașov. (Maria has left for Brașov.) Ce ați făcut ieri? (What did you do yesterday?)
⚠️Typical mistakes of English speakers
Use the same tense for did and have done; there is no everyday distinction between them. Do not use the full present of a avea as the auxiliary: el a mers, not el are mers; noi am mers, not noi avem mers. Questions need no extra did: Ai mâncat? (Did you eat?) Even a fi forms its past with a avea: Am fost la Paris. (I have been to Paris.)
Rule
What reflexive verbs are
Many Romanian verbs are used with a reflexive pronoun: a se spăla (to wash oneself), a se trezi (to wake up), a se numi (to be called). Dictionaries list them with se. The pronoun changes with the person and stands before the verb: Mă numesc Ana. (My name is Ana.)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| a se spăla (acuzativ) | a-și aminti (dativ) | |
|---|---|---|
| eu | mă spăl | îmi amintesc |
| tu | te speli | îți amintești |
| el / ea | se spală | își amintește |
| noi | ne spălăm | ne amintim |
| voi | vă spălați | vă amintiți |
| ei / ele | se spală | își amintesc |
Present tense forms
| eu mă spăl | I wash (myself) |
|---|---|
| tu te speli | you wash |
| el / ea se spală | he / she washes |
| noi ne spălăm | we wash |
| voi vă spălați | you (plural) wash |
| ei / ele se spală | they wash |
Past tense and short forms
Before a vowel the pronoun is shortened and joined with a hyphen, which happens in every form of the perfect compus: m-am trezit, te-ai trezit, s-a trezit, ne-am trezit, v-ați trezit, s-au trezit. Ion s-a trezit târziu. (Ion woke up late.) Nu comes first: Nu mă simt bine. (I don't feel well.) Nu ne-am văzut. (We didn't see each other.)
Verbs that are reflexive in Romanian
| a se uita | to look, to watch: Mă uit la film. (I am watching the film.) |
|---|---|
| a se gândi | to think about: Mă gândesc la tine. (I am thinking of you.) |
| a se teme | to be afraid: Mă tem de câini. (I am afraid of dogs.) |
| a se juca | to play (games), a se grăbi — to hurry |
| Reciprocal meaning: Ne vedem mâine. (See you tomorrow.) | |
⚠️Typical mistakes of English speakers
English says I wake up or I get dressed without myself, but Romanian needs the pronoun every time: mă trezesc, mă îmbrac. Do not leave it out and do not put it after the verb: mă spăl, not spăl mă. The pronoun must match the subject: eu mă, tu te, noi ne. In the past, write the hyphen: m-am, s-a, not mă am.
Rule
1–19: number + noun
From 2 to 19 the noun follows the number directly, in the plural.
| trei mere | three apples |
|---|---|
| zece lei | ten lei |
| nouăsprezece ani | nineteen years |
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Regulă | Exemplu |
|---|---|
| 2–19 + substantiv | trei mere, 19 lei |
| 20 + de + substantiv | douăzeci de ani |
| 21–99 + de | 21 de studenți |
| 100, 1000 + de | o sută de oameni |
| 101–119 → fără de | 105 lei |
| un / o + substantiv | un băiat, o fată |
| doi (m.) / două (f., n.) | doi frați, două trenuri |
20 and above: number + de + noun
From 20 upwards you must insert de. The rule depends on the last two digits: if they are 01–19, there is no de (101 lei, 1015 euro); if they are 00 or 20–99, de is required.
| douăzeci de ani | twenty years |
|---|---|
| 21 de studenți | 21 students |
| o sută de oameni | a hundred people |
| o mie de euro | a thousand euros |
| 105 lei, but 120 de lei | |
One: un / o / unu / una
Before a noun: un (masculine/neuter), o (feminine). Counting or without a noun: unu, una. In compounds 21, 31…: douăzeci și unu de ani / douăzeci și una de zile.
| un băiat, o fată | one boy, one girl |
|---|---|
| Câte cărți ai? | Una. — How many books do you have? — One. |
Two: doi / două
Doi is used with masculine nouns, două with feminine and neuter plurals. The same applies in 12, 22…: doisprezece copii, douăsprezece ore; douăzeci și doi de ani, douăzeci și două de mașini.
| doi frați | two brothers |
|---|---|
| două surori, două trenuri | two sisters, two trains |
⚠️Typical mistakes of English speakers
English never puts a word between number and noun, so learners forget de: say douăzeci de minute, not douăzeci minute. The opposite mistake is adding it below 20: cinci mere, not cinci de mere. English 'one' and 'two' have one form, but Romanian needs gender: două mașini, o carte. Also, prices and ages work the same way: Am 30 de ani.
Rule
What the subjunctive is for
Romanian uses să + verb where English uses an infinitive (to go) or a that-clause: Vreau să plec. (I want to leave.) Trebuie să învăț. (I have to study.) It follows verbs such as a vrea, a putea, a trebui, a ști, a încerca and a începe, and after ca să it expresses purpose: Învăț ca să vorbesc. (I study in order to speak.)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Persoană | a lucra | a vedea | a fi |
|---|---|---|---|
| eu | să lucrez | să văd | să fiu |
| tu | să lucrezi | să vezi | să fii |
| el / ea | să lucreze | să vadă | să fie |
| noi | să lucrăm | să vedem | să fim |
| voi | să lucrați | să vedeți | să fiți |
| ei / ele | să lucreze | să vadă | să fie |
| folosire | vreau să…, trebuie să… | pot să…, ca să… |
Forms: like the present except he, she, they
| a lucra | a merge | a citi | |
|---|---|---|---|
| eu | să lucrez | să merg | să citesc |
| tu | să lucrezi | să mergi | să citești |
| el / ea | să lucreze | să meargă | să citească |
| noi | să lucrăm | să mergem | să citim |
| voi | să lucrați | să mergeți | să citiți |
| ei / ele | să lucreze | să meargă | să citească |
- Third person rule -ă becomes -e (lucrează → să lucreze, cântă → să cânte), -e becomes -ă (merge → să meargă, citește → să citească, face → să facă)
Irregular forms
| a fi | a avea | |
|---|---|---|
| eu | să fiu | să am |
| tu | să fii | să ai |
| el / ea | să fie | să aibă |
| noi | să fim | să avem |
| voi | să fiți | să aveți |
| ei / ele | să fie | să aibă |
- a lua → să ia, a da → să dea, a sta → să stea, a ști → să știe
Same subject or a different subject
With the same subject both verbs agree with it: Vreau să plec. (I want to leave.) Vrem să plecăm. (We want to leave.) With a different subject the second verb shows the new person: Vreau să pleci. (I want you to leave.) A noun subject is introduced by ca: Vreau ca Ana să vină. (I want Ana to come.) Trebuie never changes: Ei trebuie să plece. (They must leave.) After a putea a short infinitive is also correct: Nu pot să vin or Nu pot veni. (I can't come.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
Do not translate to with a: Vreau să învăț, not Vreau a învăța. Do not keep the present form in the third person: Ea vrea să meargă, not să merge. I want you to come is Vreau să vii.
Rule
Three ways to talk about the future
Romanian has a formal future with voi + infinitive and two colloquial futures with o să or am să + subjunctive. They mean the same; the choice depends on style. The present tense also works with a time expression: Mâine plec. (I'm leaving tomorrow.)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| voi + infinitiv | o să + conjunctiv | am să + conjunctiv | |
|---|---|---|---|
| eu | voi lucra | o să lucrez | am să lucrez |
| tu | vei lucra | o să lucrezi | ai să lucrezi |
| el / ea | va lucra | o să lucreze | are să lucreze |
| noi | vom lucra | o să lucrăm | avem să lucrăm |
| voi | veți lucra | o să lucrați | aveți să lucrați |
| ei / ele | vor lucra | o să lucreze | au să lucreze |
| negație | nu voi lucra | n-o să lucrez | n-am să lucrez |
Formal future: voi + infinitive
| eu voi merge | I will go |
|---|---|
| tu vei merge | you will go |
| el / ea va merge | he / she will go |
| noi vom merge | we will go |
| voi veți merge | you (plural) will go |
| ei / ele vor merge | they will go |
| The infinitive has no a: Va ploua. (It will rain.) | |
Spoken future: o să + subjunctive
O never changes; the verb takes the subjunctive forms: o să merg, o să mergi, o să meargă, o să mergem, o să mergeți, o să meargă. O să vină mâine. (He is coming tomorrow.) Negation: nu o să or n-o să: N-o să uit. (I won't forget.)
Am să + subjunctive
This variant, frequent in promises and decisions, conjugates a avea: am să încerc, ai să vezi, are să vină, avem să plecăm, aveți să vedeți, au să afle. Ai să vezi! (You'll see!) Am să învăț mai mult. (I'm going to study more.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
Do not confuse the auxiliary voi (I will) with the pronoun voi (you, plural): Voi veți pleca. (You will leave.) Vor can mean they will or they want: Ei vor pleca. (They will leave.) Ei vor să plece. (They want to leave.) After o să use the subjunctive, not the present: o să meargă, not o să merge.
Rule
Two positions
Romanian demonstratives agree with the noun in gender and number and can stand in two places. Before the noun they have a short form, and the noun has no article: această carte (this book). After the noun they have a longer form ending in -a, and the noun takes the article: cartea aceasta (this book). Both mean the same; the second is very common in speech.
📋 In short: forms, examples, mistakes
| m sg | f sg | m pl | f pl | |
|---|---|---|---|---|
| aproape, înainte | acest | această | acești | aceste |
| aproape, după | acesta | aceasta | aceștia | acestea |
| departe, înainte | acel | acea | acei | acele |
| departe, după | acela | aceea | aceia | acelea |
| colocvial | ăsta / ăla | asta / aia | ăștia / ăia | astea / alea |
| G-D aproape | acestui | acestei | acestor | acestor |
This: acest / acesta
| masculine and neuter singular: acest oraș | orașul acesta (this town) |
|---|---|
| feminine singular: această casă | casa aceasta (this house) |
| masculine plural: acești copii | copiii aceștia (these children) |
| feminine and neuter plural: aceste flori | florile acestea (these flowers) |
That: acel / acela
| acel băiat | băiatul acela (that boy) |
|---|---|
| acea fată | fata aceea (that girl) |
| acei munți | munții aceia (those mountains) |
| acele case | casele acelea (those houses) |
Pronouns and colloquial forms
The long forms also work as pronouns: Acesta este fratele meu. (This is my brother.) In everyday speech people prefer ăsta, asta, ăștia, astea and ăla, aia, ăia, alea, placed after the noun: omul ăsta (this man), fata aia (that girl). Asta also means this thing: Ce e asta? (What is this?)
⚠️Typical mistakes of English speakers
Do not mix the two patterns: această carte or cartea aceasta, never această cartea or carte aceasta. Watch the spelling: aceea (that, feminine, after the noun) has two e's, acea (before the noun) has one. Neuter nouns take the feminine forms in the plural: aceste trenuri (these trains).
Rule
What is the vocative?
The vocative is the form used to call or address someone directly. It is often followed by a comma or an exclamation mark. In everyday speech many names also stay in the nominative (Andrei!, Maria!), but the vocative forms are very common and sound warmer or more emphatic.
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Formă | Exemplu |
|---|---|
| -e (m.) | Ioane!, prietene!, copile! |
| -ule (m.) | domnule!, fiule! |
| -o (f.) | Mario!, bunico! |
| -ă (f.) | doamnă! |
| -lor (pl.) | fetelor!, copiilor! |
| Doamnelor și domnilor! | Doamnelor și domnilor, bună seara! |
Masculine singular: -e and -ule
Masculine nouns ending in a consonant usually add -e; nouns with the definite article -ul add -ule (typical for titles and politeness).
| Ion → Ioane! | John! |
|---|---|
| prieten → prietene! | friend! |
| copil → copile! | child! |
| domn → domnule! | sir! |
| fiu → fiule! | son! |
Feminine singular: -o and -ă
Feminine names and family words often take -o (familiar); nouns ending in -ă stay -ă or change to -ă in polite address.
| Maria → Mario! | Maria! |
|---|---|
| Ana → Ano!, bunica → bunico! | Grandma! |
| doamnă → doamnă! | madam! |
| mamă → mamă! / mamo! | Mum! |
Plural: -lor
In the plural, add -lor to the plural form. This is how speeches and greetings to groups begin.
| fete → fetelor! | girls! |
|---|---|
| copii → copiilor! | children! |
| Doamnelor și domnilor! | Ladies and gentlemen! |
⚠️Typical mistakes of English speakers
English has no vocative, so learners simply use the dictionary form. With titles this sounds wrong: say Bună ziua, domnule profesor!, not domnul profesor. Don't use the article form when addressing: prietene!, not prietenul!. And don't confuse the plural vocative -lor with the genitive-dative: Copiilor, veniți! means 'Children, come!', not 'to the children'.
Rule
Comparing with mai ... decât
Put mai (more) before the adjective and decât (than) before the second term: Ana este mai înaltă decât Maria. (Ana is taller than Maria.) Less is mai puțin: Azi e mai puțin frig decât ieri. (It is less cold today than yesterday.) The adjective still agrees with the noun: Fetele sunt mai înalte. (The girls are taller.)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Grad | Formă | Exemplu |
|---|---|---|
| pozitiv | adjectiv | Ana e înaltă. |
| comp. de superioritate | mai + adj. + decât | Ana e mai înaltă decât Ion. |
| comp. de egalitate | la fel de + adj. + ca (și) | Ana e la fel de înaltă ca Ion. |
| comp. de inferioritate | mai puțin + adj. + decât | Azi e mai puțin cald decât ieri. |
| superlativ relativ | cel / cea / cei / cele mai + adj. | Ana e cea mai înaltă din clasă. |
| superlativ absolut | foarte / extrem de + adj. | Filmul e foarte interesant. |
Equality: la fel de ... ca
As ... as is la fel de ... ca: Ion este la fel de înalt ca Mihai. (Ion is as tall as Mihai.) Not as ... as is nu atât de ... ca: Filmul nu e atât de bun ca romanul. (The film is not as good as the novel.)
The superlative: cel mai
- cel mai + masculine or neuter singular: cel mai bun restaurant (the best restaurant)
- cea mai + feminine singular cea mai frumoasă zi (the most beautiful day)
- cei mai + masculine plural cei mai buni prieteni (the best friends)
- cele mai + feminine or neuter plural: cele mai mari orașe (the biggest cities)
- after a noun with the article ziua cea mai frumoasă (the most beautiful day)
- in is din cel mai înalt munte din țară (the highest mountain in the country)
Very, better, well
Foarte (very) expresses a high degree without comparison: o carte foarte interesantă (a very interesting book). Adjectives have no irregular forms: bun → mai bun (better) → cel mai bun (the best). The adverb bine (well) becomes mai bine: Vorbești mai bine decât mine. (You speak better than me.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
Romanian has no endings like -er and -est; always use mai and cel mai. Better has two translations: mai bun for things and people (o idee mai bună), mai bine for actions (lucrează mai bine). Cel must agree with the noun: cea mai bună elevă, cei mai buni elevi. After cel mai the noun has no article: cel mai bun student, not cel mai bun studentul.
Rule
What they are and where they go
Direct object pronouns replace a person or thing that receives the action: Văd filmul → Îl văd. (I see the film → I see it.) They are short, unstressed words placed before the conjugated verb, and nu comes before them: Nu te aud. (I can't hear you.)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Formă accentuată | Formă neaccentuată | Exemplu | |
|---|---|---|---|
| eu | (pe) mine | mă / m- | Mă vede. / M-a văzut. |
| tu | (pe) tine | te | Te aștept. |
| el | (pe) el | îl / l- | Îl cunosc. / L-am văzut. |
| ea | (pe) ea | o | O sun. / Am văzut-o. |
| noi | (pe) noi | ne | Ne ajută. |
| voi | (pe) voi | vă / v- | Vă invit. |
| ei / ele | (pe) ei / ele | îi / i- / le | Îi văd. / Le văd. |
The forms
| mă | me: Mă ajuți? (Will you help me?) |
|---|---|
| te | you: Te iubesc. (I love you.) |
| îl | him, it (masculine and neuter): Îl cunosc. (I know him.) |
| o | her, it (feminine): O aștept. (I am waiting for her.) |
| ne | us; vă — you (plural or polite): Vă ascult. (I am listening to you.) |
| îi | them (masculine); le — them (feminine and neuter): Le citesc. (I read them.) |
In the perfect compus
Before the auxiliary most forms are shortened and joined with a hyphen: m-a văzut, te-a sunat, l-am cumpărat, ne-au invitat, v-am auzit, i-am întâlnit. Le stays: le-am citit. The feminine o is special: it goes after the participle: am văzut-o (I saw her), am citit-o (I read it).
Doubling with pe and strong forms
A specific person as direct object takes pe and is doubled by the pronoun: Pe Ion îl cunosc. / Îl cunosc pe Ion. (I know Ion.) For emphasis use the strong forms pe mine, pe tine, pe el, pe ea, pe noi, pe voi, pe ei, pe ele: Pe tine te caut. (It is you I am looking for.) Things without pe are not doubled: Văd casa. (I see the house.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
English puts the pronoun after the verb; Romanian puts it before: Te văd, not Văd te. With a person the short pronoun is required even when the name follows: Îl aștept pe Mihai. Choose îl or o by the gender of the Romanian noun: cartea → o citesc, filmul → îl văd, although English says it for both. Do not write o am văzut: the correct form is am văzut-o.
Rule
What they are for
Indirect object pronouns show to whom or for whom something is done. They are used with verbs such as a da (to give), a spune (to tell), a trimite (to send), a arăta (to show), a explica (to explain) and a plăcea (to please). Like direct object pronouns, they stand before the verb: Îți dau cartea. (I give you the book.)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Formă accentuată | Formă neaccentuată | Exemplu | |
|---|---|---|---|
| eu | mie | îmi / mi- | Îmi place. / Mi-a spus. |
| tu | ție | îți / ți- | Îți dau cartea. |
| el / ea | lui / ei | îi / i- | Îi scriu. / I-am scris. |
| noi | nouă | ne / ni- | Ne-a spus. / Ni se pare. |
| voi | vouă | vă / vi- | Vă mulțumesc. |
| ei / ele | lor | le / li- | Le trimit un mesaj. |
The forms
| îmi | to me: Îmi spui adevărul? (Will you tell me the truth?) |
|---|---|
| îți | to you: Îți trimit un mesaj. (I'll send you a message.) |
| îi | to him, to her: Îi explic regula. (I explain the rule to him / her.) |
| ne | to us; vă — to you (plural or polite) |
| le | to them: Le arăt orașul. (I show them the city.) |
| Strong forms: mie, ție, lui, ei, nouă, vouă, lor | |
Short forms with a hyphen
Before a vowel, especially the auxiliary of the perfect compus, they become mi-, ți-, i-, ne-, v-, le-: Mi-a spus. (He told me.) Ți-am scris. (I wrote to you.) I-am dat bani. (I gave him money.) Le-am trimis o scrisoare. (I sent them a letter.)
Îmi place and doubling
To like is expressed with a plăcea: the thing liked is the subject and the person is in the dative. Îmi place cafeaua. (I like coffee.) Îmi plac florile. (I like flowers.) Îi place să citească. (He / she likes reading.) The strong forms add emphasis and are always doubled: Mie îmi place, ție nu. (I like it, you don't.) Lui Ion îi dau un cadou. (I give Ion a present.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
Do not say Eu plac muzica: the verb agrees with the thing, so Îmi place muzica, Îmi plac filmele. Do not leave out the short pronoun when a strong form or a name is present: Lui Ion îi spun, not Lui Ion spun. Distinguish mă (me as object) from îmi (to me): Mă ajută (he helps me), but Îmi dă (he gives me).
Rule
When to use the imperfect
The perfect compus tells what happened; the imperfect describes how things were. Use it for habits (used to), descriptions and background, and for an action in progress when something else happened: Când eram mic, locuiam la țară. (When I was little, I lived in the country.) Citeam când a sunat telefonul. (I was reading when the phone rang.)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| a lucra | a vedea | a dormi | |
|---|---|---|---|
| eu | lucram | vedeam | dormeam |
| tu | lucrai | vedeai | dormeai |
| el / ea | lucra | vedea | dormea |
| noi | lucram | vedeam | dormeam |
| voi | lucrați | vedeați | dormeați |
| ei / ele | lucrau | vedeau | dormeau |
| a fi | eram, erai, era | eram, erați, erau |
Endings
- Verbs in -a and -î -am, -ai, -a, -am, -ați, -au — a lucra: lucram, lucrai, lucra, lucram, lucrați, lucrau
- Verbs in -ea, -e, -i -eam, -eai, -ea, -eam, -eați, -eau — a merge: mergeam, mergeai, mergea, mergeam, mergeați, mergeau
- a citi citeam, citeai, citea; a vedea: vedeam, vedeai, vedea
- Stems ending in a vowel take -iam: a locui → locuiam, a continua → continuam
Irregular and special verbs
| a fi | |
|---|---|
| eu | eram |
| tu | erai |
| el / ea | era |
| noi | eram |
| voi | erați |
| ei / ele | erau |
- a avea aveam, aveai, avea; a vrea: voiam (also vroiam)
- a da dădeam; a sta: stăteam; a bea: beam; a lua: luam
- a face făceam; a spune: spuneam
Examples
- Bunicul meu lucra mult în grădină. (My grandfather used to work a lot in the garden.)
- Noi mergeam în fiecare vară la mare. (We used to go to the seaside every summer.)
- Afară ploua și era frig. (It was raining outside and it was cold.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
English often uses was doing or used to; Romanian uses the imperfect for both, never a form of a fi plus gerund: Citeam, not Eram citind. Note that the first and fourth persons are identical: eu lucram, noi lucram; the pronoun or the context makes it clear. For a single, completed event use the perfect compus: Ieri am citit o carte, but Citeam în fiecare seară.
Rule
One form, two jobs
Romanian nouns have a special form that works as a genitive (of, 's) and as a dative (to). Casa profesorului means the teacher's house; Dau cartea fetei means I give the book to the girl. With the definite article the ending is added to the noun itself, so there is no separate word for of or to.
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Nominativ | Genitiv / Dativ | |
|---|---|---|
| m sg | băiatul | băiatului |
| f sg | fata, casa | fetei, casei |
| n sg | orașul | orașului |
| pl | băieții, fetele | băieților, fetelor |
| nearticulat | un băiat, o fată | unui băiat, unei fete |
| nume proprii | Ion, Maria | lui Ion, Mariei |
| folosire | G: cartea fetei | D: îi dau fetei o carte |
Endings with the definite article
- Masculine and neuter singular -ul → -ului, -le → -lui: băiatul → băiatului, orașul → orașului, fratele → fratelui
- Feminine singular take the plural form and add -i: casa (case) → casei, fata (fete) → fetei, cartea (cărți) → cărții, mama → mamei
- All plurals -lor: băieților, fetelor, caselor, copiilor, oamenilor
Indefinite nouns and names
- un → unui: cadoul unui prieten (a friend's present)
- o → unei: casa unei familii (a family's house)
- niște → unor: părerea unor experți (the opinion of some experts)
- Male names and names not ending in -a take lui before them: mașina lui Andrei (Andrei's car)
- Female names in -a take the ending: cartea Mariei (Maria's book); colloquially also lui Maria
Examples
- Centrul orașului este vechi. (The city centre is old.)
- Jucăriile copiilor sunt pe jos. (The children's toys are on the floor.)
- Îi explic directorului problema. (I explain the problem to the director.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
Do not translate of with de: casa profesorului, not casa de profesor (which would mean a teacher-type house). The possessor comes after the thing owned, never before as with 's. A dative noun is usually doubled by a short pronoun: Îi dau mamei flori, Le-am dat fetelor bomboane. Remember that the feminine ending is based on the plural: cartea → cărții, not cartei.
Rule
Affirmative singular (tu)
For one person the imperative usually looks like a present-tense form. Verbs in -a use the he / she form: lucrează! (work!), cântă! (sing!). Verbs in -i, -î and most verbs in -e with an object also use the he / she form: citește! (read!), deschide! (open!), scrie! (write!). Many verbs without an object use the tu form: mergi! (go!), dormi! (sleep!), taci! (be quiet!).
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Verb | tu | tu (negativ) | voi |
|---|---|---|---|
| a lucra | lucrează! | nu lucra! | lucrați! |
| a citi | citește! | nu citi! | citiți! |
| a veni | vino! | nu veni! | veniți! |
| a face | fă! | nu face! | faceți! |
| a zice | zi! | nu zice! | ziceți! |
| a fi | fii! | nu fi! | fiți! |
| a se grăbi | grăbește-te! | nu te grăbi! | grăbiți-vă! |
Irregular singular forms
- a veni → vino! (come!)
- a face → fă! (do!, make!)
- a zice → zi!, a spune → spune! (say!)
- a duce → du!, a se duce → du-te! (go away!)
- a aduce → adu! (bring!)
- a fi → fii! (be!), a da → dă! (give!), a lua → ia! (take!)
Plural and polite forms
For several people or for polite dumneavoastră, use the voi form of the present: lucrați!, citiți!, veniți!, faceți!, luați!, fiți atenți! Copii, veniți aici! (Children, come here!) Luați loc, vă rog! (Please take a seat!)
The negative imperative
Singular: nu + infinitive without a: nu pleca! (don't leave!), nu spune! (don't say!), nu fi trist! (don't be sad!). Plural: nu + the voi form: nu plecați!, nu vă grăbiți! (don't hurry!). Pronouns come after an affirmative imperative with a hyphen, but before a negative one: Dă-mi sarea! Spune-mi! but Nu-mi spune! Ajută-mă! but Nu mă ajuta!
⚠️Typical mistakes of English speakers
Do not use the tu form for every verb: citește!, not citești!. The negative singular is nu + infinitive, not nu + tu form: nu pleca!, not nu pleci! (that means you are not leaving). Write fii! with double i for be!, but nu fi! in the negative. English please can be te rog (to a friend) or vă rog (polite or plural).
Rule
What al, a, ai, ale do
A possessive (meu, tău, nostru) or a genitive (profesorului, Mariei) can follow a noun with the definite article directly: casa mea, casa profesorului. In every other position it needs the possessive article al, a, ai, ale, which links it to the thing possessed.
📋 In short: forms, examples, mistakes
| m sg | f sg | m pl | f pl | |
|---|---|---|---|---|
| articol | al | a | ai | ale |
| cu posesiv | un prieten al meu | o carte a mea | doi frați ai mei | două surori ale mele |
| cu genitiv | un coleg al Anei | o casă a bunicilor | doi copii ai vecinului | niște cărți ale lui Ion |
| pronume | Al cui e? — Al meu. | A cui e? — A ta. | Ai cui sunt? — Ai lui. | Ale cui sunt? — Ale noastre. |
| fără articol | prietenul meu | casa mamei | frații mei | cărțile Anei |
The forms: they agree with the thing possessed
| al | masculine or neuter singular: un prieten al meu (a friend of mine) |
|---|---|
| a | feminine singular: o prietenă a mea (a friend of mine, female) |
| ai | masculine plural: niște colegi ai noștri (some colleagues of ours) |
| ale | feminine or neuter plural: niște cărți ale lui Ion (some of Ion's books) |
When it is needed
- after an indefinite noun un coleg al fratelui meu (a colleague of my brother's)
- when an adjective or demonstrative comes between: casa nouă a vecinilor (the neighbours' new house), cartea aceasta a Mariei (this book of Maria's)
- after a verb, meaning mine, yours, Ion's: Cartea este a mea. (The book is mine.) Paltonul e al lui Ion. (The coat is Ion's.)
- in questions A cui este umbrela? (Whose umbrella is it?)
Possessive pronouns
Al, a, ai, ale + possessive form the pronouns mine, yours and so on: al meu, a mea, ai mei, ale mele; al tău, a ta; al nostru, a noastră. Mașina mea e veche, dar a ta e nouă. (My car is old, but yours is new.) Ai mei also means my parents, my family: Merg la ai mei. (I'm going to my parents'.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
The article agrees with the thing owned, not with the owner: Ion e fratele Mariei, but after an adjective Ion e fratele mai mic al Mariei (al, because frate is masculine). Do not forget it after a verb: Casa e a noastră, not Casa e noastră. Mine is al meu or a mea depending on the noun it replaces: Paltonul meu e aici. Unde e al tău?
Rule
Care as subject and after prepositions
Care means who, which or that, and it never changes for people or things, singular or plural: Omul care vorbește e profesorul meu. (The man who is speaking is my teacher.) After a preposition it also stays care: prietenul cu care am plecat (the friend I left with), orașul în care locuiesc (the town I live in).
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Pronume | Caz / sens | Exemplu |
|---|---|---|
| care | N: subiect | Omul care vorbește e medic. |
| pe care | Ac.: obiect direct | cartea pe care o citesc |
| căruia / căreia | D.: cui? | prietenul căruia i-am scris |
| cărora | D. plural | copiii cărora le-am dat cadouri |
| al cărui / a cărei … | G.: al cui? | omul a cărui mașină e aici |
| ce / cine | neutru / persoane | Știu ce vrei. Cine caută găsește. |
Pe care as direct object
When the relative is the direct object, use pe care and repeat the object with a short pronoun in the clause: Cartea pe care am citit-o e bună. (The book that I read is good.) Omul pe care l-am văzut. (The man whom I saw.) Filmele pe care le-am văzut. (The films that I saw.)
Dative: căruia, căreia, cărora
| căruia | to whom, masculine or neuter singular: băiatul căruia i-am scris (the boy I wrote to) |
|---|---|
| căreia | feminine singular: fata căreia i-am dat florile (the girl I gave the flowers to) |
| cărora | plural: vecinii cărora le-am cerut ajutor (the neighbours I asked for help) |
| A short dative pronoun (i-, le-) is repeated in the clause | |
Genitive: al cărui, a cărei (whose)
Whose has two parts. Cărui / cărei / căror agrees with the owner: cărui for a masculine singular owner, cărei for a feminine singular one, căror for plural owners. Al / a / ai / ale agrees with the thing owned. Scriitorul a cărui carte am citit-o. (The writer whose book I read.) Femeia al cărei fiu e medic. (The woman whose son is a doctor.) Ce means what: Nu înțeleg ce spui. (I don't understand what you are saying.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
English can drop that or whom (the book I read), but Romanian never drops the relative: cartea pe care am citit-o. Do not forget pe for the object, and do not forget the doubling pronoun (-o, l-, le-). The preposition always comes before care, never at the end: orașul în care locuiesc, not orașul care locuiesc în. In whose clauses check both genders separately.
Rule
Formation
The present conditional is made with a short auxiliary plus the infinitive without a. The auxiliary is the only part that changes, and the infinitive stays the same for all persons.
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Auxiliar | a lucra | a fi | a avea | |
|---|---|---|---|---|
| eu | aș | aș lucra | aș fi | aș avea |
| tu | ai | ai lucra | ai fi | ai avea |
| el / ea | ar | ar lucra | ar fi | ar avea |
| noi | am | am lucra | am fi | am avea |
| voi | ați | ați lucra | ați fi | ați avea |
| ei / ele | ar | ar lucra | ar fi | ar avea |
| negativ | n-aș, n-ai, n-ar … | n-aș lucra | n-aș fi | n-aș avea |
The auxiliary
| eu aș | aș merge (I would go) |
|---|---|
| tu ai | ai merge (you would go) |
| el / ea ar | ar merge (he / she would go) |
| noi am | am merge (we would go) |
| voi ați | ați merge (you would go) |
| ei / ele ar | ar merge (they would go) |
| Negative: nu aș or n-aș, nu ar or n-ar: N-aș face asta. (I wouldn't do that.) | |
Uses
- polite requests Aș vrea o cafea, vă rog. (I would like a coffee, please.) Ați putea să mă ajutați? (Could you help me?)
- advice with a trebui Ar trebui să dormi mai mult. (You should sleep more.)
- wishes and imagined situations Am veni, dar nu avem timp. (We would come, but we don't have time.)
- unreal conditions in the present Dacă aș avea bani, aș cumpăra o casă. (If I had money, I would buy a house.)
Conditional sentences with dacă
In an unreal condition Romanian uses the conditional in both parts: Dacă ar ploua, copiii ar sta acasă. (If it rained, the children would stay at home.) A real condition uses the present or future: Dacă plouă, stăm acasă. (If it rains, we stay at home.) Note that a trebui is impersonal: ar trebui for all persons, followed by să: Tu ar trebui să pleci.
⚠️Typical mistakes of English speakers
English uses the past after if (if I had), but Romanian uses the conditional: Dacă aș avea, not Dacă am avut. Do not confuse the auxiliary am (we would) with am (I have, or the perfect compus): am merge means we would go, am mers means I went. Would for past habits is the imperfect, not the conditional: Seara citeam. (In the evening I would read.)
Rule
What it expresses
The past conditional talks about unreal situations in the past: something that did not happen, a missed opportunity or a regret. Dacă aș fi știut, aș fi venit. (If I had known, I would have come.) Ar fi trebuit să mă suni. (You should have called me.)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| a merge | a face | |
|---|---|---|
| eu | aș fi mers | aș fi făcut |
| tu | ai fi mers | ai fi făcut |
| el / ea | ar fi mers | ar fi făcut |
| noi | am fi mers | am fi făcut |
| voi | ați fi mers | ați fi făcut |
| ei / ele | ar fi mers | ar fi făcut |
| uz | Dacă aș fi știut, aș fi venit. |
Formation
Take the auxiliary of the present conditional, add fi, which never changes, and the past participle: aș fi venit, ai fi venit, ar fi venit, am fi venit, ați fi venit, ar fi venit. The negative is nu aș fi or n-aș fi: N-aș fi reușit fără tine. (I wouldn't have managed without you.)
Common patterns
- regret Aș fi vrut să te văd. (I would have liked to see you.)
- missed obligation Ar fi trebuit să plecăm mai devreme. (We should have left earlier.)
- missed possibility Ar fi putut să ne spună. (He could have told us.)
- counterfactual with dacă in both parts Dacă am fi plecat la timp, nu am fi pierdut trenul. (If we had left on time, we wouldn't have missed the train.)
The colloquial imperfect
In everyday speech Romanians often replace both parts with the imperfect: Dacă știam, veneam. (If I had known, I would have come.) This is very common and understood by everyone, but in writing and careful speech the past conditional is preferred: Dacă aș fi știut, aș fi venit. Do not mix the two systems in one sentence.
⚠️Typical mistakes of English speakers
English uses had known after if; Romanian uses the conditional after dacă too: dacă aș fi știut, not dacă am știut. Fi is invariable: aș fi venit, never aș fost venit. Should have and could have are impersonal or personal: ar fi trebuit for every person (Tu ar fi trebuit să suni), but ar fi putut changes: ai fi putut să suni (you could have called).
Rule
The passive with a fi
The main passive is formed with a fi in any tense plus the past participle. The participle agrees with the subject like an adjective: Casa a fost construită în 1920. (The house was built in 1920.) The doer is introduced by de or, more formally, de către: Hoții au fost prinși de poliție. (The thieves were caught by the police.)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Timp | Formă | Exemplu |
|---|---|---|
| prezent | este / sunt + participiu | Cartea este citită. |
| perfect compus | a fost / au fost + participiu | Casa a fost vândută. |
| viitor | va fi / vor fi + participiu | Podul va fi reparat. |
| acord | participiul se acordă cu subiectul | Ușile au fost închise. |
| agent | de (către) + nume | A fost arestat de poliție. |
| cu „se” | se + verb (pasiv reflexiv) | Aici se vând bilete. |
Agreement of the participle
- masculine or neuter singular Podul a fost construit. (The bridge was built.)
- feminine singular Scrisoarea a fost trimisă. (The letter was sent.)
- masculine plural Băieții au fost invitați. (The boys were invited.)
- feminine or neuter plural Scrisorile au fost trimise. (The letters were sent.)
Tenses
- present este / sunt + participle: Ferestrele sunt spălate în fiecare săptămână. (The windows are washed every week.)
- perfect compus a fost / au fost + participle: Problema a fost rezolvată. (The problem was solved.)
- future va fi / vor fi + participle: Podul va fi deschis luna viitoare. (The bridge will be opened next month.)
The passive with se
When the doer is general or unknown, Romanian often uses se with a verb in the third person, singular or plural according to the subject: Aici se vorbește engleză. (English is spoken here.) Biletele se vând la intrare. (Tickets are sold at the entrance.) Pâinea se face din făină. (Bread is made from flour.) In the perfect compus: Casa s-a vândut. (The house has been sold.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
Do not forget the agreement: scrisorile au fost trimise, not trimis. By is de, not prin or cu. The auxiliary a fost itself is a fi in the perfect compus, so do not add another fost: a fost construită, not a fost fost construită. With se the verb agrees with the thing: Se vinde o casă, but Se vând case.
Rule
What the gerund is for
The Romanian gerund is an invariable form that adds information to the main verb: the manner (how), the time (when, while) or the cause (because). Am învățat engleza privind filme. (I learned English by watching films.) Fiind obosit, s-a culcat devreme. (Being tired, he went to bed early.) Mergea pe stradă cântând. (He was walking down the street singing.)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Infinitiv | Gerunziu | Regulă |
|---|---|---|
| a lucra | lucrând | -a → -ând |
| a vedea | văzând | -ea → -ând |
| a merge | mergând | -e → -ând |
| a dormi | dormind | -i → -ind |
| a citi | citind | -i → -ind |
| a coborî | coborând | -î → -ând |
| a fi, a bea, a scrie | fiind, bând, scriind | forme speciale |
Formation: -ând or -ind
- -ând for most verbs a cânta → cântând, a lucra → lucrând, a asculta → ascultând, a merge → mergând, a face → făcând, a vedea → văzând
- -ind after i or when the stem ends in -i: a citi → citind, a dormi → dormind, a veni → venind, a ieși → ieșind, a ști → știind, a scrie → scriind
- irregular a fi → fiind, a avea → având, a bea → bând, a lua → luând, a da → dând, a sta → stând
- consonant changes as in the present a deschide → deschizând, a cădea → căzând
Negative and pronouns
The negative is formed with the prefix ne-, written as one word: neavând (not having), neștiind (not knowing), nefiind (not being). Short pronouns come after the gerund with a hyphen, and the gerund then ends in -u: văzându-l (seeing him), spunându-mi (telling me), ducându-se (going).
Examples
- Copilul a adormit ascultând o poveste. (The child fell asleep listening to a story.)
- Neavând bani, nu a putut cumpăra biletul. (Not having any money, he couldn't buy the ticket.)
- Văzându-l pe stradă, l-am salutat. (Seeing him in the street, I said hello.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
The Romanian gerund is not used for continuous tenses: I am reading is citesc, not sunt citind. Nor is it used as a noun: Reading is useful is Cititul e util or E util să citești. After prepositions use other forms: before leaving is înainte de a pleca or înainte să plec. The subject of the gerund should be the same as that of the main verb.
Rule
When it is used
The mai-mult-ca-perfect expresses the past before the past, like English had done: Când am ajuns la gară, trenul plecase deja. (When I got to the station, the train had already left.) It is common in writing and careful speech; in casual conversation many speakers simply use the perfect compus when the order of events is clear.
📋 In short: forms, examples, mistakes
| a lucra | a vedea | a merge | a fi | |
|---|---|---|---|---|
| eu | lucrasem | văzusem | mersesem | fusesem |
| tu | lucraseși | văzuseși | merseseși | fuseseși |
| el / ea | lucrase | văzuse | mersese | fusese |
| noi | lucraserăm | văzuserăm | merseserăm | fuseserăm |
| voi | lucraserăți | văzuserăți | merseserăți | fuseserăți |
| ei / ele | lucraseră | văzuseră | merseseră | fuseseră |
| regulă | tema perfectului simplu | + -sem, -seși, -se | + -serăm, -serăți | + -seră |
Formation
It is a single word, without an auxiliary. Take the past participle, drop a final -t or -s if needed so that the stem ends in a vowel or -s, and add the endings -sem, -seși, -se, -serăm, -serăți, -seră. Verbs whose participle ends in -s keep it: mers → mersesem.
Model verbs
- a lucra (lucrat): lucrasem, lucraseși, lucrase, lucraserăm, lucraserăți, lucraseră
- a vedea (văzut): văzusem, văzuseși, văzuse, văzuserăm, văzuserăți, văzuseră
- a citi (citit): citisem, citiseși, citise; a coborî: coborâsem
- a merge (mers): mersesem, merseseși, mersese; a face: făcusem
- a fi fusesem, fuseseși, fusese; a avea: avusesem
Examples
- Noi terminaserăm cina când au sunat la ușă. (We had finished dinner when someone rang the doorbell.)
- Ei nu fuseseră niciodată la Paris înainte de 2010. (They had never been to Paris before 2010.)
- Ion mi-a spus că el cumpărase o mașină nouă. (Ion told me he had bought a new car.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
Do not build it with an auxiliary like English had: eu plecasem, not eu am avut plecat. Watch the endings, which are easy to confuse: -sem is I, -se is he / she, -seră is they. In reported speech Romanian often keeps the original tense (Mi-a spus că e obosit, He told me he was tired), but an earlier action is put in the pluperfect: Mi-a spus că plecase.
Rule
What the supine is
The supine is a typically Romanian verb form: a preposition, usually de, followed by the past participle in its basic masculine singular form. It never agrees with anything: de citit, de făcut, de spălat. It often corresponds to an English infinitive (to read) or an -ing form (reading).
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Structură | Sens | Exemplu |
|---|---|---|
| formă | de + participiu masculin sg, invariabil | de citit, de mâncat, de făcut |
| substantiv + de + supin | destinație | mașină de spălat, fier de călcat |
| după verbe | a avea de, a termina de, a se apuca de | Am de scris o scrisoare. |
| a fi de + supin | necesitate | E de făcut. Nu e de glumit. |
| adjectiv + de + supin | greu / ușor de … | E ușor de înțeles. |
| la + supin | activitate, scop | Mergem la cules de struguri. |
| pe + supin | moment, mod | pe înserat, pe nemâncate |
After adjectives and adverbs
It says how easy or hard something is to do: Cartea e greu de citit. (The book is hard to read.) Regulile sunt ușor de înțeles. (The rules are easy to understand.) Merele nu sunt bune de mâncat. (The apples are not good to eat.) Note: the adjective agrees, the supine does not: ușoare de înțeles, never ușoare de înțelese.
Obligation and things to do
- a avea de + supine Am de scris un eseu. (I have an essay to write.) Avem multe de făcut. (We have a lot to do.)
- a fi de + supine Ce e de făcut? (What is to be done?) Nu e nimic de spus. (There is nothing to say.)
- after a noun o scrisoare de trimis (a letter to send), probleme de rezolvat (problems to solve)
After some verbs and in compound nouns
- a termina de Am terminat de scris. (I have finished writing.)
- a se apuca de M-am apucat de învățat. (I started studying.)
- a se sătura de M-am săturat de așteptat. (I'm fed up with waiting.)
- compound nouns mașină de spălat (washing machine), mașină de spălat vase (dishwasher), aparat de fotografiat (camera), fier de călcat (iron)
⚠️Typical mistakes of English speakers
Do not translate to + verb with a + infinitive here: Am multe de făcut, not Am multe a face. Do not make the participle agree: cărți de citit, not cărți de citite. Finished doing is a termina de + supine: Am terminat de mâncat, not Am terminat mâncând. The supine is not the same as the passive: e greu de citit means it is hard to read, not it was read.
Rule
What the presumptive expresses
The presumptive is a mood for guesses, suppositions and wondering. English uses must, probably or I wonder: Unde e Ion? O fi încă la birou. (Where's Ion? He's probably still at the office.) Cine o fi la ușă? (Who can that be at the door?)
📋 In short: forms, examples, mistakes
| Timp | Formă | Exemplu |
|---|---|---|
| prezent (literar) | voi / vei / va fi + gerunziu | Va fi dormind acum. |
| perfect (literar) | voi / vei / va fi + participiu | Va fi plecat deja. |
| prezent (colocvial) | o fi + gerunziu | O fi dormind. |
| perfect (colocvial) | o fi + participiu | O fi uitat de noi. |
| a fi | o fi / o fi fost | O fi acasă? O fi fost bolnav. |
| persoane (colocvial) | oi, ăi, o, om, ăți, or + fi | Or fi ajuns deja. |
| sens | presupunere, îndoială | Unde o fi pus cheile? |
Forms: auxiliary + fi
- Everyday forms oi, oi, o, om, oți, or + fi: o fi, or fi
- Standard and written forms, identical to the future auxiliary: voi, vei, va, vom, veți, vor + fi
- present o fi / va fi + adjective or noun: O fi obosit. (He must be tired.)
- progressive o fi / va fi + gerund: Or fi dormind. (They are probably sleeping.)
- perfect o fi / va fi + participle: O fi plecat. (She must have left.)
Examples
- Ana nu e aici; o fi plecat deja acasă. (Ana isn't here; she must have already gone home.)
- E liniște; copiii or fi dormind. (It's quiet; the children are probably sleeping.)
- Autorul va fi scris romanul în tinerețe. (The author probably wrote the novel in his youth.)
- Oi fi greșit eu, dar nu cred. (I may have been wrong, but I don't think so.)
Presumptive or future?
The standard forms look like the future: vei fi obosit can mean you will be tired or you must be tired. Context decides. The perfect form va fi scris can also be a future perfect (will have written). The colloquial o fi, or fi forms are almost always presumptive. In questions with oare they express wondering: Oare ce o fi vrând? (I wonder what he wants.)
⚠️Typical mistakes of English speakers
Do not translate must with a trebui for guesses: El trebuie să fie acasă is possible, but O fi acasă is more natural. Fi is invariable: o fi plecat, never o fost plecat. Match the colloquial auxiliary to the person: eu oi, el o, ei or. Use only the participle or gerund after fi, not a conjugated verb: o fi dormind, not o fi doarme.