Gramatică · 🇩🇪 Germană
Toate temele de gramatică ale limbii pe care o studiezi, pe Trepte. Fiecare temă are regula explicată pe larg și exerciții; progresul crește separat pentru fiecare temă.
Regula
Trei genuri
Fiecare substantiv german are un gen gramatical: masculin, feminin sau neutru. Articolul hotărât arată genul: der pentru masculin, die pentru feminin, das pentru neutru. Spre deosebire de română, articolul stă înaintea substantivului, iar toate substantivele se scriu cu majusculă.
| der Mann | bărbatul (masculin) |
|---|---|
| die Frau | femeia (feminin) |
| das Kind | copilul (neutru) |
| der Tisch, die Lampe, das Buch | masa, lampa, cartea |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| m | f | n | pl | |
|---|---|---|---|---|
| der / ein | der Tisch | die Lampe | das Buch | die Bücher |
| ein / eine | ein Tisch | eine Lampe | ein Buch | — Bücher |
Articolul nehotărât
Articolul nehotărât (un, o) este ein pentru masculin și neutru și eine pentru feminin. La plural nu există articol nehotărât.
| ein Mann, ein Kind | un bărbat, un copil |
|---|---|
| eine Frau | o femeie |
| Das ist ein Hund. | Acesta este un câine. |
| Das ist eine Katze. | Aceasta este o pisică. |
Terminații care ajută
De obicei genul trebuie memorat, dar unele terminații sunt sigure:
- -ung, -heit, -keit, -schaft, -ion → die: die Zeitung (ziarul), die Freiheit (libertatea)
- -chen, -lein → das: das Mädchen (fata), das Brötchen (chifla)
- -er pentru persoane, -ling, -ismus → der: der Lehrer (profesorul), der Frühling (primăvara)
- zilele, lunile și anotimpurile → der: der Montag (ziua de luni), der Winter (iarna)
Pluralul și cazuri speciale
La plural articolul hotărât este întotdeauna die: die Männer, die Frauen, die Kinder (bărbații, femeile, copiii). Genul gramatical nu corespunde mereu cu sexul: das Mädchen (fata) este neutru din cauza sufixului -chen. La cuvintele compuse decide ultimul cuvânt: das Haus + die Tür → die Haustür (ușa de la intrare).
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română articolul hotărât se lipește la sfârșitul cuvântului (masa, omul), așa că mulți uită să-l pună în față. Genul românesc nu se potrivește cu cel german: masa este feminin, dar der Tisch este masculin; soarele este masculin, dar die Sonne este feminin. Nici neutrul german nu corespunde neutrului românesc. Învățați fiecare substantiv împreună cu articolul: der Tisch, nu doar Tisch.
Regula
Pronumele personale
Pronumele personale sunt subiectul verbului. În germană pronumele subiect nu se omite ca în română: se spune Ich bin, nu doar bin.
| ich | eu |
|---|---|
| du | tu (informal) |
| er / sie / es | el / ea / pronumele pentru neutru |
| wir | noi |
| ihr | voi |
| sie | ei, ele |
| Sie | dumneavoastră (formal, singular sau plural; mereu cu majusculă) |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| sein | haben | |
|---|---|---|
| ich | bin | habe |
| du | bist | hast |
| er / sie / es | ist | hat |
| wir | sind | haben |
| ihr | seid | habt |
| sie / Sie | sind | haben |
Verbul sein (a fi)
sein este neregulat și trebuie învățat pe de rost:
- ich bin, du bist, er/sie/es ist
- wir sind, ihr seid, sie/Sie sind
- Ich bin Anna. — Eu sunt Anna.
- Wir sind aus Rumänien. — Suntem din România.
- Das Essen ist gut. — Mâncarea este bună.
Verbul haben (a avea)
haben este aproape regulat, dar la du hast și er hat dispare litera b:
- ich habe, du hast, er/sie/es hat
- wir haben, ihr habt, sie/Sie haben
- Ich habe eine Schwester. — Am o soră.
- Hast du ein Fahrrad? — Ai o bicicletă?
Care verb?
sein se folosește pentru nume, origine, profesie, vârstă și descrieri; haben pentru posesie și pentru multe stări fizice. Profesia se spune de obicei fără articol: Er ist Arzt (El este medic).
| Ich bin 25 Jahre alt. | Am 25 de ani. |
|---|---|
| Ich habe Hunger / Durst / Angst. | Mi-e foame / sete / frică. |
| Sie hat Zeit. | Ea are timp. |
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română vârsta se exprimă cu a avea (am 25 de ani), dar în germană cu sein: Ich bin 25 Jahre alt, niciodată Ich habe 25 Jahre. Pe de altă parte, foamea și setea se exprimă cu haben: Ich habe Hunger. Nu omiteți pronumele: Ich bin müde (Sunt obosit), nu doar Bin müde. Atenție și la diferența dintre sie (ea / ei) și Sie (dumneavoastră).
Regula
Când se folosește prezentul
Prezentul german (Präsens) exprimă acțiuni care au loc acum, obiceiuri și foarte des viitorul, de obicei împreună cu o expresie de timp.
| Ich wohne in Berlin. | Locuiesc în Berlin. |
|---|---|
| Er arbeitet jetzt. | El lucrează acum. |
| Morgen kaufe ich ein Fahrrad. | Mâine îmi cumpăr o bicicletă. |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| machen | arbeiten | |
|---|---|---|
| ich | mache | arbeite |
| du | machst | arbeitest |
| er / sie / es | macht | arbeitet |
| wir | machen | arbeiten |
| ihr | macht | arbeitet |
| sie / Sie | machen | arbeiten |
Formare: rădăcină + terminație
Se elimină -en de la infinitiv pentru a obține rădăcina (lernen → lern-) și se adaugă terminația personală:
- ich → -e: ich lerne
- du → -st: du lernst
- er / sie / es → -t: er lernt
- wir → -en: wir lernen
- ihr → -t: ihr lernt
- sie / Sie → -en: sie lernen, Sie lernen
Rădăcini terminate în -t sau -d
Dacă rădăcina se termină în -t sau -d (și în grupuri ca -chn, -ffn), se adaugă un -e- înainte de -st și -t, ca terminația să se audă:
- arbeitendu arbeitester arbeitetihr arbeitet
- finden du findest, er findet
- öffnen du öffnest, er öffnet
Rădăcini terminate în -s, -ß, -z, -x
Dacă rădăcina se termină deja într-un sunet s, la du se adaugă doar -t:
- heißen du heißt (nu du heißst)
- tanzen du tanzt
- reisen du reist
- Verbele în -eln și -ern au -n în loc de -en: wir wandern, sie sammeln; la ich dispare e-ul: ich sammle.
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română pronumele lipsește adesea (învăț), dar în germană este obligatoriu: Ich lerne. Atenție la persoana a II-a plural: ihr lernt (voi învățați), nu ihr lernen; iar wir, sie și Sie au aceeași formă (wir lernen, sie lernen). Pentru viitorul apropiat nu aveți nevoie de un timp special: Morgen arbeite ich (Mâine lucrez) este perfect corect.
Regula
Ce sunt verbele cu schimbare de vocală?
Multe verbe tari foarte uzuale își schimbă vocala rădăcinii la prezent, dar numai la persoanele du și er/sie/es. Terminațiile sunt aceleași ca la verbele regulate, iar celelalte persoane păstrează vocala infinitivului.
| fahren | |
|---|---|
| ich | ich fahre |
| du | du fährst |
| er / sie / es | er fährt |
| wir | wir fahren |
| ihr | ihr fahrt |
| sie / Sie | sie fahren |
- Du fährst zu schnell. — Conduci prea repede.
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| fahren (a→ä) | sprechen (e→i) | lesen (e→ie) | |
|---|---|---|---|
| ich | fahre | spreche | lese |
| du | fährst | sprichst | liest |
| er / sie / es | fährt | spricht | liest |
| wir | fahren | sprechen | lesen |
| ihr | fahrt | sprecht | lest |
| sie / Sie | fahren | sprechen | lesen |
Cele patru grupe principale
- e → i: sprechen → du sprichst, er spricht; helfen → du hilfst, er hilft; geben → du gibst, er gibt
- e → ie: lesen → du liest, er liest; sehen → du siehst, er sieht
- a → ä: fahren → du fährst, er fährt; schlafen → du schläfst, er schläft; tragen → du trägst, er trägt
- au → äu: laufen → du läufst, er läuft
Exemple în propoziții
| Er spricht drei Sprachen. | El vorbește trei limbi. |
|---|---|
| Liest du gern? | Îți place să citești? |
| Das Kind schläft. | Copilul doarme. |
| Sie trägt eine Brille. | Ea poartă ochelari. |
Forme speciale
Unele verbe schimbă și consoane sau au forme scurte: nehmen → du nimmst, er nimmt; essen → du isst, er isst; halten → du hältst, er hält. Verbul wissen (a ști) este neregulat la tot singularul: ich weiß, du weißt, er weiß, dar wir wissen, ihr wisst, sie wissen. Dicționarele arată schimbarea: fahren (fährt).
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Și în română există alternanțe în rădăcină (port – poartă), dar în germană regula este alta: schimbarea apare doar la du și er/sie/es, niciodată la ich: ich spreche, nu ich spriche. Persoana ihr păstrează vocala infinitivului: ihr fahrt, ihr esst (nu ihr fährt). Învățați fiecare verb tare împreună cu forma de la er: sehen – sieht, laufen – läuft.
Regula
Verbul pe locul 2
În propoziția principală germană verbul conjugat stă întotdeauna pe poziția 2. Pe poziția 1 poate sta subiectul, dar și o expresie de timp, un loc sau un complement. Dacă pe primul loc nu este subiectul, subiectul trece imediat după verb.
| Ich gehe heute ins Kino. | Eu merg azi la cinema. |
|---|---|
| Heute gehe ich ins Kino. | Azi merg la cinema. |
| Im Sommer fahren wir nach Italien. | Vara mergem în Italia. |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Tip | Poziția 1 | Verb | Restul |
|---|---|---|---|
| Aussage | Ich | wohne | in Wien. |
| W-Frage | Wo | wohnst | du? |
| Ja/Nein | — | Wohnst | du in Wien? |
| Inversion | Heute | gehe | ich ins Kino. |
Întrebări cu cuvânt interogativ
Structura este: cuvânt interogativ (locul 1) + verb (locul 2) + subiect.
| wer | cine; was — ce; wo — unde; woher — de unde; wohin — încotro; wann — când; wie — cum; warum — de ce |
|---|---|
| Wo wohnst du? | Unde locuiești? |
| Wann beginnt der Kurs? | Când începe cursul? |
Întrebări da / nu
Întrebările la care se răspunde cu ja sau nein încep cu verbul conjugat, urmat de subiect:
| Kommst du morgen? | Vii mâine? |
|---|---|
| Hast du Zeit? | Ai timp? |
| Sprechen Sie Englisch? | Vorbiți engleză? |
Cuvinte care nu ocupă un loc
Conjuncțiile und (și), aber (dar), oder (sau) și denn (căci, pentru că) stau pe poziția 0: nu ocupă un loc, așa că după ele urmează ordinea normală. La fel ja și nein, separate prin virgulă.
| Ich bleibe zu Hause, denn ich bin krank. | Rămân acasă, pentru că sunt bolnav. |
|---|---|
| Nein, ich habe keine Zeit. | Nu, nu am timp. |
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română ordinea cuvintelor este liberă, iar întrebările se fac adesea doar prin intonație (Vii mâine?). În germană verbul conjugat trebuie să stea pe locul 2 sau, la întrebările da/nu, pe locul 1: Kommst du morgen? După o expresie de timp pusă la început, subiectul trece după verb: Heute arbeite ich, nu Heute ich arbeite. Nu omiteți nici pronumele: Wo wohnst du?, nu Wo wohnst?
Regula
Două cuvinte pentru negație
Germana are două cuvinte de negație. kein neagă un substantiv care altfel ar avea articolul nehotărât (ein/eine) sau niciun articol. nicht neagă tot restul: verbe, adjective, adverbe și substantive cu articol hotărât sau cu posesiv.
| Ich habe ein Auto. → Ich habe kein Auto. | Nu am mașină. |
|---|---|
| Ich trinke Milch. → Ich trinke keine Milch. | Nu beau lapte. |
| Ich arbeite. → Ich arbeite nicht. | Nu lucrez. |
| Das ist mein Buch. → Das ist nicht mein Buch. | Nu este cartea mea. |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Ce negăm | Cuvânt | Exemplu |
|---|---|---|
| substantiv cu ein / fără articol | kein / keine | Ich habe kein Auto. |
| verb | nicht | Ich schlafe nicht. |
| adjectiv / adverb | nicht | Das ist nicht teuer. |
| substantiv cu der/die/das | nicht | Das ist nicht der Bus. |
Formele lui kein
kein are aceleași terminații ca ein, dar are și formă de plural:
- masculin și neutru kein Mann, kein Kind
- feminin keine Frau
- plural keine Kinder — niciun copil, nu... copii
- cu un complement direct masculin (acuzativ) devine keinen: Ich habe keinen Hund. — Nu am câine.
Unde stă nicht?
Când neagă toată propoziția, nicht stă de obicei la sfârșitul ei. Stă însă înaintea adjectivelor, a adverbelor de mod, a locurilor și a construcțiilor cu prepoziție. Pentru a nega un singur cuvânt, nicht se pune chiar înaintea lui.
| Er kommt heute nicht. | El nu vine azi. |
|---|---|
| Das Essen ist nicht teuer. | Mâncarea nu este scumpă. |
| Ich wohne nicht in Berlin. | Nu locuiesc în Berlin. |
doch: da la o întrebare negativă
Dacă cineva pune o întrebare negativă și vreți să o contraziceți, răspundeți cu doch în loc de ja:
| Hast du keinen Hunger? – Doch! | Nu ți-e foame? – Ba da! |
|---|---|
| Kommst du nicht? – Doch, ich komme. | Nu vii? – Ba da, vin. |
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română negația se face mereu cu nu înaintea verbului (nu am mașină), dar în germană substantivul fără articol hotărât se neagă cu kein: Ich habe kein Auto, nu Ich habe nicht Auto. Iar nicht nu stă automat înaintea verbului, ci de obicei la final: Ich arbeite heute nicht (Nu lucrez azi). Nu există dublă negație: nu am niciun câine este doar Ich habe keinen Hund, fără nicht.
Regula
Forma de bază
Es gibt este o expresie fixă: subiectul este mereu es, verbul este geben la persoana a III-a singular, iar ceea ce există stă în acuzativ. Verbul rămâne la singular chiar dacă urmează un plural.
| Es gibt einen Park in der Nähe. | Există un parc în apropiere. |
|---|---|
| Es gibt viele Restaurants hier. | Sunt multe restaurante aici. |
| Gibt es hier eine Apotheke? | Este vreo farmacie pe aici? |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Structură | Exemplu |
|---|---|
| es gibt + Akk. | Es gibt einen Park. |
| Plural: es gibt (Sg.!) | Es gibt viele Cafés. |
| Frage: Gibt es …? | Gibt es hier ein Café? |
| es gibt keinen/keine/kein | Es gibt keinen Zucker. |
| Inversion: … gibt es … | Heute gibt es Fisch. |
| Ort + liegen/stehen/sein | Das Buch liegt auf dem Tisch. |
Acuzativul după es gibt
Obiectul care există este complement direct, deci la masculin articolul se schimbă: ein → einen, kein → keinen. Femininul, neutrul și pluralul nu se schimbă.
- Es gibt einen Supermarkt. (der Supermarkt)
- Es gibt eine Bäckerei. (die Bäckerei)
- Es gibt ein Kino. (das Kino)
Negația: Es gibt keinen / keine / kein
Pentru „nu există / nu este” folosim kein în acuzativ, nu nicht.
| Es gibt keinen Zucker mehr. | Nu mai este zahăr. |
|---|---|
| Es gibt keine Milch. | Nu este lapte. |
| Heute gibt es kein Brot. | Azi nu e pâine. |
Es gibt sau sein / liegen / stehen?
Es gibt arată că ceva există în general (într-un oraș, într-o țară, într-un meniu). Când vorbim despre locul exact al unui obiect concret, germanii folosesc sein, liegen, stehen sau hängen.
| In Berlin gibt es viele Museen. | În Berlin sunt multe muzee. |
|---|---|
| Das Buch liegt auf dem Tisch. | Cartea este pe masă. |
| Die Flasche steht im Kühlschrank. | Sticla este în frigider. |
| Was gibt es zum Mittagessen? | Ce avem la prânz? |
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Românește spunem „sunt multe case”, deci apare tentația de a scrie „Es sind viele Häuser” sau „Es geben”. Corect: Es gibt viele Häuser — verbul rămâne gibt. Nu uitați acuzativul: Es gibt einen Bahnhof, nu „ein Bahnhof”. Iar „cheile sunt pe masă” nu se traduce cu es gibt, ci cu Die Schlüssel liegen auf dem Tisch.
Regula
Nu există o singură terminație
Substantivele germane formează pluralul în mai multe feluri, iar articolul la plural este întotdeauna die. Cel mai bine este să învățați fiecare substantiv cu articolul și pluralul: der Tisch, die Tische. Dicționarele notează astfel: Tisch, der, -e.
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Terminație | Singular | Plural |
|---|---|---|
| -e | der Tisch, der Tag | die Tische, die Tage |
| -¨e | die Hand, der Stuhl | die Hände, die Stühle |
| -(e)n | die Lampe, die Frau | die Lampen, die Frauen |
| -er / -¨er | das Kind, das Buch | die Kinder, die Bücher |
| -s | das Auto, das Hotel | die Autos, die Hotels |
| — | der Lehrer, das Zimmer | die Lehrer, die Zimmer |
Cele cinci tipuri principale
- -e (multe masculine, uneori cu umlaut): der Tag → die Tage, der Stuhl → die Stühle
- -er (multe neutre, cu umlaut când este posibil): das Kind → die Kinder, das Buch → die Bücher, das Haus → die Häuser
- -(e)n (majoritatea femininelor): die Frau → die Frauen, die Lampe → die Lampen, die Lehrerin → die Lehrerinnen
- -s (cuvinte străine și cuvinte terminate în -a, -i, -o, -u, -y): das Auto → die Autos, das Hotel → die Hotels, das Handy → die Handys
- fără terminație (masculine și neutre în -er, -el, -en, uneori cu umlaut): der Lehrer → die Lehrer, das Zimmer → die Zimmer, der Apfel → die Äpfel
Sfaturi utile
- Femininele în -ung, -heit, -keit, -schaft primesc mereu -en: die Zeitung → die Zeitungen.
- Femininele în -in dublează n-ul die Freundin → die Freundinnen.
- Substantivele în -chen și -lein nu se schimbă: das Mädchen → die Mädchen.
- Unele substantive există doar la plural die Eltern (părinții), die Leute (oamenii).
Exemple
| Ich habe zwei Brüder. | Am doi frați. |
|---|---|
| Die Kinder spielen im Garten. | Copiii se joacă în grădină. |
| Wir kaufen drei Äpfel. | Cumpărăm trei mere. |
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română pluralul se formează cu desinențe ca -i, -e, -uri (copii, case, trenuri), iar în germană nu există o regulă la fel de simplă: fiecare substantiv trebuie învățat cu pluralul său. Nu uitați umlautul, care uneori este singurul semn de plural: der Vater → die Väter, die Mutter → die Mütter. Articolul la plural este mereu die, indiferent de gen: die Männer, nu der Männer.
Regula
Ce este acuzativul?
Acuzativul (Akkusativ) este cazul complementului direct: persoana sau lucrul asupra căruia se îndreaptă direct acțiunea. Subiectul rămâne la nominativ. Complementul direct răspunde la întrebarea Wen? (pe cine?) sau Was? (ce?).
| Der Mann kauft den Tisch. | Bărbatul cumpără masa. |
|---|---|
| Wen siehst du? Ich sehe den Lehrer. | Pe cine vezi? Îl văd pe profesor. |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| m | f | n | pl | |
|---|---|---|---|---|
| Nominativ | der / ein | die / eine | das / ein | die / — |
| Akkusativ | den / einen | die / eine | das / ein | die / — |
| kein | keinen | keine | kein | keine |
| Pronume | ich → mich, du → dich, er → ihn | sie → sie | es → es | wir → uns, ihr → euch |
Se schimbă doar masculinul
La acuzativ se schimbă doar articolele masculine la singular. Femininul, neutrul și pluralul arată exact ca la nominativ.
- der → den: Ich sehe den Hund. — Văd câinele.
- ein → einen: Ich habe einen Bruder. — Am un frate.
- kein → keinen: Wir haben keinen Garten. — Nu avem grădină.
- die, eine, keine rămân la fel Ich kaufe eine Lampe.
- das, ein, kein rămân la fel Sie liest das Buch.
- pluralul die rămâne la fel Er besucht die Kinder.
Pronumele personale la acuzativ
- ich → mich, du → dich
- er → ihn, sie → sie, es → es
- wir → uns, ihr → euch
- sie → sie, Sie → Sie
- Ich liebe dich. — Te iubesc.
- Der Film? Ich finde ihn gut. — Filmul? Mi se pare bun.
Verbe și expresii cu acuzativ
Majoritatea verbelor cu complement cer acuzativul: haben, sehen, kaufen, brauchen, essen, trinken, besuchen, kennen, suchen, lieben. Expresia es gibt (există, este/sunt) cere mereu acuzativul: Hier gibt es einen Park (Aici este un parc). Verbul sein nu cere niciodată acuzativul: Das ist der Lehrer (Acesta este profesorul).
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română substantivul la acuzativ arată ca la nominativ (văd masa), iar pentru persoane folosim pe (îl văd pe profesor). În germană nu există pe, dar se schimbă articolul masculin: Ich sehe den Lehrer, nu Ich sehe der Lehrer. Nu confundați ihn (pe el) cu ihm (lui, dativ). Ihn înlocuiește și lucruri de gen masculin, chiar dacă în română sunt feminine: Der Tisch? Ich kaufe ihn (Masa? O cumpăr).
Regula
Ce sunt articolele posesive?
Articolele posesive (mein, dein, sein...) arată cui îi aparține ceva. Stau înaintea substantivului, în locul lui ein sau der, și primesc aceleași terminații ca ein și kein.
| Das ist mein Bruder. | Acesta este fratele meu. |
|---|---|
| Wo ist deine Tasche? | Unde este geanta ta? |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| m / n | f / pl | m (Akk.) | |
|---|---|---|---|
| ich | mein | meine | meinen |
| du | dein | deine | deinen |
| er / es | sein | seine | seinen |
| sie | ihr | ihre | ihren |
| wir | unser | unsere | unseren |
| ihr | euer | eure | euren |
| sie / Sie | ihr / Ihr | ihre / Ihre | ihren / Ihren |
Formele pentru fiecare persoană
- ich → mein (meu, mea)
- du → dein (tău, ta)
- er / es → sein (lui)
- sie → ihr (ei)
- wir → unser (nostru, noastră)
- ihr → euer (vostru, voastră)
- sie → ihr (lor); Sie → Ihr (dumneavoastră)
Terminațiile
Terminația depinde de genul, numărul și cazul substantivului care urmează, nu de posesor.
- masculin mein Vater (nominativ), meinen Vater (acuzativ)
- feminin meine Mutter
- neutru mein Kind
- plural meine Eltern
- Ich suche meinen Pass. — Îmi caut pașaportul.
- Wir besuchen unsere Großeltern. — Ne vizităm bunicii.
Particularități
euer pierde al doilea e când primește o terminație: eure Kinder, euren Lehrer. unser îl păstrează: unsere Stadt. Ihr de politețe se scrie mereu cu majusculă: Ist das Ihr Koffer? (Aceasta este valiza dumneavoastră?)
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română său și sa nu arată dacă posesorul este bărbat sau femeie. În germană alegeți întâi cuvântul după posesor (sein pentru el, ihr pentru ea), apoi terminația după substantiv: Anna besucht ihren Vater (Anna își vizitează tatăl). Româna folosește des își sau doar articolul hotărât (îmi caut pașaportul), dar germana cere posesivul: Ich suche meinen Pass, nu Ich suche den Pass.
Regula
Ce sunt verbele modale?
Verbele modale exprimă capacitatea, obligația, permisiunea, dorința sau un sfat. Se folosesc împreună cu un al doilea verb la infinitiv, care merge la sfârșitul propoziției.
| Ich kann gut schwimmen. | Știu să înot bine. |
|---|---|
| Wir müssen heute arbeiten. | Trebuie să lucrăm azi. |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| können | müssen | wollen | dürfen | sollen | möchten | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| ich | kann | muss | will | darf | soll | möchte |
| du | kannst | musst | willst | darfst | sollst | möchtest |
| er / sie / es | kann | muss | will | darf | soll | möchte |
| wir | können | müssen | wollen | dürfen | sollen | möchten |
| ihr | könnt | müsst | wollt | dürft | sollt | möchtet |
| sie / Sie | können | müssen | wollen | dürfen | sollen | möchten |
Sensuri
| können | a putea, a ști să: Kannst du mir helfen? |
|---|---|
| müssen | a trebui (obligație): Ich muss jetzt gehen. |
| dürfen | a avea voie: Hier darf man nicht rauchen. |
| sollen | a trebui (sfatul sau ordinul altcuiva): Der Arzt sagt, ich soll mehr schlafen. |
| wollen | a vrea: Er will Arzt werden. |
| möchten | aș dori: Ich möchte einen Kaffee. |
Conjugarea
La singular verbele modale sunt neregulate: ich și er/sie/es au aceeași formă, fără terminație, iar majoritatea își schimbă vocala. Pluralul este regulat.
| können | |
|---|---|
| ich | ich kann |
| du | du kannst |
| er / sie / es | er kann |
| wir | wir können |
| ihr | ihr könnt |
| sie / Sie | sie können |
- müssenich mussdu musster muss
- wollenich willdu willster will
- dürfenich darfdu darfster darf
- sollenich solldu sollster soll
- möchtenich möchtedu möchtester möchte
Ordinea cuvintelor
Verbul modal conjugat stă pe poziția 2, iar infinitivul merge la final, fără zu. În întrebările de tip da/nu verbul modal stă primul: Darf ich hier parken? (Pot să parchez aici?). Infinitivul poate lipsi când sensul este clar: Ich kann Deutsch (Știu germană).
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română spunem trebuie să lucrez, cu să și verb conjugat. În germană al doilea verb este la infinitiv, la final: Ich muss arbeiten, nu Ich muss arbeite. Atenție la negație: Du musst nicht kommen înseamnă nu e nevoie să vii, iar interdicția se exprimă cu dürfen: Du darfst nicht rauchen (Nu ai voie să fumezi). Pentru a putea germana are două verbe: können (capacitate) și dürfen (permisiune).
Regula
Ce sunt verbele separabile?
Multe verbe germane sunt formate dintr-un prefix și un verb de bază: aufstehen (a se trezi), anrufen (a suna), einkaufen (a face cumpărături), fernsehen (a se uita la televizor). În propoziția principală, la prezent, prefixul se desparte și merge la sfârșit, iar verbul conjugat rămâne pe poziția 2.
| Ich stehe um sieben Uhr auf. | Mă trezesc la ora șapte. |
|---|---|
| Rufst du mich morgen an? | Mă suni mâine? |
| Wir kaufen am Samstag ein. | Sâmbătă facem cumpărături. |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Infinitiv | Prezent | Cu verb modal |
|---|---|---|
| aufstehen | Ich stehe um 7 Uhr auf. | Ich muss um 7 Uhr aufstehen. |
| einkaufen | Wir kaufen heute ein. | Wir wollen heute einkaufen. |
| anrufen | Er ruft seine Mutter an. | Er möchte seine Mutter anrufen. |
| fernsehen | Sie sieht abends fern. | Sie darf abends fernsehen. |
| prefixe separabile | an-, auf-, aus-, ein-, mit-, zu-, fern- | neseparabile: be-, ver-, er- |
Prefixe separabile frecvente
- ab- abfahren (a pleca)
- an- ankommen (a sosi), anfangen (a începe)
- auf- aufmachen (a deschide), aufräumen (a face ordine)
- aus- aussteigen (a coborî)
- ein- einladen (a invita)
- mit- mitkommen (a veni cu cineva)
- zu- zumachen (a închide)
- zurück- zurückkommen (a se întoarce)
Cu verbe modale
Când există un verb modal, verbul separabil rămâne întreg, într-un singur cuvânt, la sfârșit: Ich muss früh aufstehen (Trebuie să mă trezesc devreme). Kannst du mich anrufen? (Mă poți suna?). Accentul cade mereu pe prefix: AUFstehen, ANrufen.
Prefixe neseparabile
Prefixele be-, emp-, ent-, er-, ge-, miss-, ver- și zer- nu se despart niciodată și nu sunt accentuate: bezahlen (a plăti) → Ich bezahle die Rechnung; verstehen (a înțelege) → Ich verstehe das nicht.
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română nu există verbe cu prefix separabil, așa că mulți uită prefixul sau îl lasă lângă verb: Ich aufstehe este greșit, corect este Ich stehe um sieben Uhr auf. Prefixul poate schimba complet sensul: kommen (a veni), ankommen (a sosi), mitkommen (a veni cu cineva). Schimbările de vocală rămân: anfangen → Der Film fängt um acht an; einladen → Sie lädt uns ein.
Regula
Ce este imperativul?
Imperativul se folosește pentru rugăminți, instrucțiuni, sfaturi și ordine. Germana are trei forme principale, după persoana căreia i te adresezi: du, ihr sau Sie. Verbul stă pe primul loc.
| Komm bitte her! | Vino aici, te rog! |
|---|---|
| Macht die Hausaufgaben! | Faceți-vă temele! |
| Nehmen Sie Platz! | Luați loc! |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| du | ihr | Sie | |
|---|---|---|---|
| kommen | Komm! | Kommt! | Kommen Sie! |
| machen | Mach! | Macht! | Machen Sie! |
| lesen (e→ie) | Lies! | Lest! | Lesen Sie! |
| aufstehen | Steh auf! | Steht auf! | Stehen Sie auf! |
| sein | Sei ruhig! | Seid ruhig! | Seien Sie ruhig! |
Formarea
- du forma de prezent fără -st și fără du: du kommst → Komm!, du machst → Mach!
- temele în -t, -d păstrează -e Arbeite! Warte!
- ihr forma obișnuită de la ihr, fără pronume: ihr kommt → Kommt!
- Sie infinitiv + Sie: Kommen Sie! Warten Sie!
- wir Gehen wir! — Hai să mergem!
Verbe cu schimbare de vocală și verbe neregulate
Verbele cu e → i sau e → ie păstrează schimbarea la forma du: Gib mir das Buch! (Dă-mi cartea!), Lies den Text! (Citește textul!), Nimm das! (Ia asta!). Verbele cu a → ä nu o păstrează: du fährst → Fahr langsam! (Condu încet!). Verbul sein este neregulat: Sei ruhig! Seid ruhig! Seien Sie ruhig! (Fii liniștit! Fiți liniștiți!).
Verbe separabile și cuvinte de politețe
Prefixul separabil merge la final: Mach die Tür zu! (Închide ușa!), Steh auf! (Scoală-te!). Cuvinte ca bitte, mal și doch fac rugămintea mai politicoasă sau mai naturală: Hilf mir bitte mal! (Ajută-mă puțin, te rog!).
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Ca în română, există forme diferite pentru tu și voi (vino, veniți), dar pentru politețe germana folosește infinitivul + Sie: Kommen Sie!, nu Kommt! când vorbiți cu un necunoscut. Nu păstrați terminația -st: Machst! este greșit, corect este Mach! Și nu uitați schimbarea de vocală: Gib!, Lies!, Nimm!, nu Geb!, Les!, Nehm!
Regula
Tabelul formelor
Fiecare pronume personal are trei forme uzuale: nominativ (subiect), acuzativ (complement direct) și dativ (complement indirect).
- ich – mich – mir
- du – dich – dir
- er – ihn – ihm; sie – sie – ihr; es – es – ihm
- wir – uns – uns; ihr – euch – euch
- sie – sie – ihnen; Sie – Sie – Ihnen
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Formă | Exemplu |
|---|---|
| ich – mich – mir | Hilf mir! / Siehst du mich? |
| du – dich – dir | Ich rufe dich an. / Ich danke dir. |
| er – ihn – ihm | Ich kenne ihn. / Ich helfe ihm. |
| sie – sie – ihr | Ich frage sie. / Ich schreibe ihr. |
| wir – uns – uns; ihr – euch – euch | Er besucht uns. / Wir helfen euch. |
| sie/Sie – sie/Sie – ihnen/Ihnen | Wie geht es Ihnen? |
| Dat. + Akk. (Nomen) / Akk. + Dat. (Pronomen) | Ich gebe dem Kind den Ball. → Ich gebe ihn ihm. |
Când folosim acuzativul și dativul
Acuzativul apare după verbe cu complement direct (sehen, besuchen, fragen, lieben) și după prepoziții de acuzativ (für, ohne, gegen). Dativul apare după verbe ca helfen, danken, gefallen, gehören, antworten și după prepoziții de dativ (mit, bei, von, zu).
| Ich sehe dich. | Te văd. |
|---|---|
| Kannst du mir helfen? | Mă poți ajuta? |
| Das Geschenk ist für ihn. | Cadoul e pentru el. |
| Ich fahre mit ihnen. | Merg cu ei. |
Ordinea: dativ și acuzativ
Când ambele complemente sunt substantive, dativul stă înaintea acuzativului. Când unul este pronume, pronumele vine primul. Când ambele sunt pronume, acuzativul vine înaintea dativului.
- Ich gebe dem Kind den Ball. (substantiv + substantiv: Dat. → Akk.)
- Ich gebe ihm den Ball. (pronume înainte)
- Ich gebe ihn dem Kind. (pronume înainte)
- Ich gebe ihn ihm. (pronume + pronume: Akk. → Dat.)
Pronume de politețe și es
Sie (dumneavoastră) are aceleași forme ca sie (ei/ele), dar se scrie cu majusculă: Sie – Sie – Ihnen. Pronumele es înlocuiește substantive neutre, inclusiv das Kind, das Mädchen.
| Wie geht es Ihnen? | Ce mai faceți? |
|---|---|
| Das Mädchen ist nett. Ich mag es. | Fata e drăguță. O plac. |
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română pronumele stă înaintea verbului („îți dau cartea”), dar în germană stă după verbul conjugat: Ich gebe dir das Buch. Pronumele nu se dublează: nu „Ich gebe ihm dem Mann”. „O ajut” se traduce cu dativ: Ich helfe ihr, nu „Ich helfe sie”. Atenție la ihr, care poate fi „vouă/voi” sau „ei” (dativ feminin), și la ihn (pe el) față de ihm (lui).
Regula
Ce este dativul?
Dativul (Dativ) este în primul rând cazul complementului indirect: persoana care primește ceva sau pentru care se face ceva. Răspunde la întrebarea Wem? (cui?).
| Ich gebe dem Kind einen Apfel. | Îi dau copilului un măr. |
|---|---|
| Wem schenkst du das Buch? Meiner Schwester. | Cui îi dăruiești cartea? Surorii mele. |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| m | f | n | pl | |
|---|---|---|---|---|
| articol hotărât | dem | der | dem | den (+ -n) |
| articol nehotărât | einem | einer | einem | — |
| negație | keinem | keiner | keinem | keinen (+ -n) |
| posesiv | meinem | meiner | meinem | meinen (+ -n) |
| pronume | ihm | ihr | ihm | ihnen |
| exemplu | dem Mann | der Frau | dem Kind | den Kindern |
Articolele la dativ
- masculin der → dem, ein → einem: dem Mann, einem Mann
- feminin die → der, eine → einer: der Frau, einer Frau
- neutru das → dem, ein → einem: dem Kind, einem Kind
- plural die → den, iar substantivul primește -n: den Kindern, den Freunden (nu după -s: den Autos)
- kein și posesivele au aceleași terminații: keinem, meiner, unseren Eltern
Pronumele personale la dativ
- ich → mir, du → dir
- er → ihm, sie → ihr, es → ihm
- wir → uns, ihr → euch
- sie → ihnen, Sie → Ihnen
- Wie geht es dir? — Ce mai faci?
Verbe cu dativ
Unele verbe foarte folosite cer doar dativul: helfen, danken, gefallen, gehören, schmecken, antworten, gratulieren. Când există două complemente, substantivul la dativ stă înaintea celui la acuzativ: Ich zeige dem Gast das Zimmer (Îi arăt oaspetelui camera). Un pronume la acuzativ stă primul: Ich zeige es dem Gast.
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Româna are și ea dativ (îi dau copilului), deci ideea vă este familiară. Atenție însă la verbele care diferă: a ajuta cere acuzativ în română (îl ajut), dar helfen cere dativ: Ich helfe ihm, nu Ich helfe ihn. La fel: Ich danke dir (îți mulțumesc) și Ich gratuliere dir (te felicit). Cu gefallen, ceea ce vă place devine subiect: Die Stadt gefällt mir (Orașul îmi place). Nu uitați -n la dativ plural: den Kindern.
Regula
Când se folosește Perfekt?
Perfektul este timpul trecut cel mai folosit în germana vorbită și în textele informale (mesaje, e-mailuri). Corespunde perfectului compus din română: Ich habe gegessen — Am mâncat.
| Ich habe gestern Tennis gespielt. | Ieri am jucat tenis. |
|---|---|
| Wir sind nach Spanien geflogen. | Am zburat în Spania. |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Verb | Participiu | Exemplu |
|---|---|---|
| regulat (haben) | gemacht | Ich habe Tee gemacht. |
| neregulat (haben) | gesehen | Wir haben den Film gesehen. |
| separabil | eingekauft | Sie hat schon eingekauft. |
| be-, ver-, -ieren | besucht, verstanden, studiert | Er hat mich besucht. |
| mișcare (sein) | gegangen, gefahren | Ich bin nach Hause gegangen. |
| sein, bleiben | gewesen, geblieben | Wir sind lange geblieben. |
Formarea: haben/sein + participiu
Auxiliarul haben sau sein se conjugă și stă pe poziția 2, iar participiul (Partizip II) merge la sfârșitul propoziției.
- verbe regulate ge- + temă + -t: machen → gemacht, kaufen → gekauft, arbeiten → gearbeitet
- verbe neregulate ge- + temă (adesea cu altă vocală) + -en: sehen → gesehen, trinken → getrunken, schreiben → geschrieben
- verbe separabile ge- între prefix și verb: einkaufen → eingekauft, aufstehen → aufgestanden
- fără ge- la prefixele neseparabile și la verbele în -ieren: besuchen → besucht, verstehen → verstanden, studieren → studiert
haben sau sein?
Majoritatea verbelor folosesc haben. Cu sein se conjugă verbele de deplasare dintr-un loc în altul și cele care arată o schimbare de stare, precum și sein, bleiben și passieren.
| gehen, fahren, fliegen, kommen: Ich bin nach Hause gegangen. | Am mers acasă. |
|---|---|
| aufstehen, einschlafen, werden, sterben: Er ist Arzt geworden. | A devenit medic. |
| sein, bleiben, passieren: Was ist passiert? | Ce s-a întâmplat? |
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română perfectul compus se formează mereu cu a avea (am mers, am rămas), dar în germană verbele de mișcare cer sein: Ich bin gegangen, nu Ich habe gegangen. Participiul stă la final, nu imediat după auxiliar: Ich habe gestern einen Film gesehen, nu Ich habe gesehen gestern einen Film. Participiile neregulate trebuie învățate împreună cu verbul: gehen – ist gegangen, bringen – hat gebracht.
Regula
Prepoziții cu caz fix
Multe prepoziții germane cer mereu același caz, indiferent de verb. Cele mai importante se învață în două grupe, de preferat pe de rost.
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Wohin? (Acuzativ) | Wo? (Dativ) | |
|---|---|---|
| in | Ich gehe in den Park. | Ich bin im Park. |
| auf | Ich lege es auf den Tisch. | Es liegt auf dem Tisch. |
| an | Ich hänge das Bild an die Wand. | Das Bild hängt an der Wand. |
| unter | Die Katze läuft unter das Bett. | Die Katze schläft unter dem Bett. |
| ambele (9) | an, auf, hinter, in, neben | über, unter, vor, zwischen |
| doar Acuzativ | für, durch, gegen, ohne, um | |
| doar Dativ | aus, bei, mit, nach, seit, von, zu |
Mereu cu acuzativ: durch, für, gegen, ohne, um
| durch | prin: Wir gehen durch den Park. — Mergem prin parc. |
|---|---|
| für | pentru: Das ist für dich. — Asta este pentru tine. |
| gegen | împotriva: Er ist gegen den Plan. — El este împotriva planului. |
| ohne | fără: Ich trinke Kaffee ohne Zucker. — Beau cafea fără zahăr. |
| um | la (oră), în jurul: um acht Uhr, um die Ecke |
Mereu cu dativ: aus, bei, mit, nach, seit, von, zu
| aus | din (origine): Ich komme aus Polen. |
|---|---|
| bei | la cineva (acasă, la firmă): Ich wohne bei meinen Eltern. |
| mit | cu: mit dem Bus, mit meinem Freund |
| nach | la, spre (orașe, țări); după: nach Berlin, nach dem Essen |
| seit | de, din (acțiune care continuă): seit einem Jahr |
| von | de la: ein Geschenk von meiner Oma |
| zu | la (persoane, locuri): zu meiner Freundin |
Contracții
Unele prepoziții se unesc cu articolul: zu dem → zum, zu der → zur, bei dem → beim, von dem → vom. Ich gehe zum Arzt (Merg la medic). Sie fährt zur Arbeit (Ea merge la serviciu). Rețineți și nach Hause (spre casă) și zu Hause (acasă).
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Româna folosește la pentru aproape orice direcție (la Berlin, la medic, la părinți), iar germana are mai multe prepoziții: nach Berlin, zum Arzt, zu meinen Eltern (direcție), dar bei meinen Eltern (la ei acasă, fără mișcare). Pentru o acțiune care continuă, de se traduce cu seit, iar verbul rămâne la prezent: Ich lerne seit drei Jahren Deutsch (Învăț germana de trei ani). Nu uitați cazul: mit dem Bus, nu mit den Bus.
Regula
Ce sunt prepozițiile cu două cazuri
În germană există nouă prepoziții care pot cere fie acuzativul, fie dativul: an, auf, hinter, in, neben, über, unter, vor, zwischen. Cazul nu depinde de prepoziție, ci de sens: dacă există o mișcare spre un loc sau un loc unde ceva se află.
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Prepoziție | Wohin? (Akkusativ) | Wo? (Dativ) |
|---|---|---|
| in | in den Park | im Park |
| an | an die Wand | an der Wand |
| auf | auf den Tisch | auf dem Tisch |
| unter / über | unter das Bett | unter dem Bett |
| vor / hinter | vor das Haus | vor dem Haus |
| neben / zwischen | neben die Tür | neben der Tür |
| verbe | legen, stellen, hängen | liegen, stehen, hängen |
Wohin? → acuzativ (direcție)
Când răspundem la întrebarea Wohin? (încotro?), adică ceva sau cineva ajunge într-un loc nou, folosim acuzativul.
| Ich gehe in den Park. | Merg în parc. |
|---|---|
| Er legt das Buch auf den Tisch. | El pune cartea pe masă. |
| Wir hängen die Uhr an die Wand. | Agățăm ceasul pe perete. |
Wo? → dativ (poziție)
Când răspundem la întrebarea Wo? (unde?), adică ceva se află deja într-un loc sau o acțiune are loc acolo, folosim dativul.
| Ich bin im Park. | Sunt în parc. |
|---|---|
| Das Buch liegt auf dem Tisch. | Cartea stă pe masă. |
| Die Uhr hängt an der Wand. | Ceasul atârnă pe perete. |
Perechi de verbe și contracții
Verbele de poziție au perechi: cu acuzativ se folosesc verbele care arată o acțiune, cu dativ cele care arată o stare.
- stellen (a pune în picioare) → stehen (a sta în picioare)
- legen (a pune culcat) → liegen (a sta culcat)
- setzen (a așeza) → sitzen (a ședea)
- hängen (a agăța) → hängen (a atârna)
- contracții in das → ins, in dem → im, an das → ans, an dem → am
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română spunem la fel „pun cartea pe masă” și „cartea e pe masă”, deci forma nu ne ajută. În germană trebuie să ne întrebăm mereu: Wohin? sau Wo? Verbul românesc „a pune” are mai multe traduceri: stellen pentru obiecte verticale (o sticlă), legen pentru obiecte culcate (o carte), hängen pentru obiecte agățate. Atenție și la „la”: Ich bin am Meer (sunt la mare), dar Ich fahre ans Meer (merg la mare).
Regula
Când se folosește Präteritum
Präteritum este timpul trecut folosit în povești, romane, articole de ziar și rapoarte. În vorbire folosim de obicei Perfekt, dar pentru sein, haben, verbele modale, wissen și es gibt se preferă Präteritum și în conversație.
| Gestern war ich krank. | Ieri am fost bolnav. |
|---|---|
| Wir hatten keine Zeit. | Nu am avut timp. |
| Ich konnte nicht kommen. | Nu am putut veni. |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| sein | haben | machen | gehen | können | |
|---|---|---|---|---|---|
| ich | war | hatte | machte | ging | konnte |
| du | warst | hattest | machtest | gingst | konntest |
| er / sie / es | war | hatte | machte | ging | konnte |
| wir | waren | hatten | machten | gingen | konnten |
| ihr | wart | hattet | machtet | gingt | konntet |
| sie / Sie | waren | hatten | machten | gingen | konnten |
Verbele regulate (slabe)
Se adaugă -te la rădăcină, apoi terminațiile. Forma pentru ich și er/sie/es este identică.
- ich machte, du machtest, er machte
- wir machten, ihr machtet, sie/Sie machten
- după -d și -t se adaugă -ete: arbeiten → er arbeitete, warten → ich wartete
Verbele neregulate (tari)
Își schimbă vocala rădăcinii și nu primesc -te. La ich și er/sie/es nu au nicio terminație.
- gehen → ich ging, du gingst, wir gingen
- kommen → kam, sehen → sah, fahren → fuhr, schreiben → schrieb, trinken → trank
- sein → war, warst, war, waren, wart, waren; haben → hatte
Verbe mixte și modale
Unele verbe schimbă vocala, dar primesc și -te: denken → dachte, bringen → brachte, kennen → kannte, wissen → wusste. Verbele modale pierd umlautul: können → konnte, müssen → musste, dürfen → durfte, mögen → mochte, wollen → wollte, sollen → sollte.
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Româna are imperfect, perfect simplu și perfect compus; germana are un singur Präteritum pentru toate acestea: Er las ein Buch poate însemna „citea o carte” sau „a citit o carte”. Nu adăugați -te la verbele tari: corect este ich kam, nu ich kommte. Nu uitați că ich și er au aceeași formă: ich war, er war.
Regula
Ce este o subordonată
O propoziție subordonată depinde de propoziția principală și este introdusă de o conjuncție. În germană, subordonata se separă întotdeauna prin virgulă, iar verbul conjugat stă la final.
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Conjuncție | Sens | Exemplu |
|---|---|---|
| weil | pentru că | …, weil ich müde bin. |
| dass | că | Ich weiß, dass er kommt. |
| wenn | dacă / când (repetat) | Wenn es regnet, bleibe ich zu Hause. |
| ob | dacă (întrebare indirectă) | Ich frage, ob sie Zeit hat. |
| als | când (o dată, în trecut) | Als ich klein war, … |
| obwohl | deși | …, obwohl es kalt ist. |
| regulă | verbul conjugat merge la final | …, weil ich arbeiten muss. |
Conjuncțiile cele mai importante
| dass | că: Ich weiß, dass du müde bist. — Știu că ești obosit. |
|---|---|
| weil | pentru că: Ich bleibe zu Hause, weil ich krank bin. — Rămân acasă pentru că sunt bolnav. |
| wenn | dacă (condiție), când (repetat/viitor): Wenn es regnet, nehme ich den Bus. — Dacă plouă, iau autobuzul. |
| ob | dacă (întrebare indirectă): Ich frage, ob er kommt. — Întreb dacă vine. |
| obwohl | deși: Obwohl er müde ist, arbeitet er. — Deși e obosit, lucrează. |
Poziția verbului
Verbul conjugat merge la final, după toate celelalte elemente.
| verb separabil: rămâne unit | dass er morgen anruft |
|---|---|
| cu verb modal: modalul e ultimul | weil ich arbeiten muss |
| în Perfekt: auxiliarul e ultimul | dass er gekommen ist |
Subordonata la început
Dacă subordonata stă la început, ea ocupă primul loc al frazei, așa că propoziția principală începe direct cu verbul: Wenn du Zeit hast, gehen wir ins Kino. (Dacă ai timp, mergem la cinema.) Rezultă tiparul „verb, verb”.
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Românescul „dacă” are două traduceri: wenn pentru o condiție și ob pentru o întrebare indirectă (Nu știu dacă vine = Ich weiß nicht, ob er kommt). „Pentru că” se traduce cu weil (verb la final) sau cu denn (verb pe locul doi): Ich bleibe zu Hause, denn ich bin krank. Nu păstrați ordinea din română: greșit dass er kommt morgen, corect dass er morgen kommt.
Regula
Conectorii sunt adverbe, nu conjuncții
Spre deosebire de und, aber, oder, denn (poziția 0) și de weil, obwohl (verbul la final), cuvintele deshalb, trotzdem etc. sunt adverbe. Ele ocupă poziția 1 în propoziție, deci verbul conjugat stă pe poziția 2, iar subiectul trece după verb (inversiune).
- Es regnet. Deshalb bleibe ich zu Hause. — Plouă. De aceea rămân acasă.
- Es regnet, aber ich gehe spazieren. (aber: fără inversiune)
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Formă | Sens | Exemplu |
|---|---|---|
| deshalb / deswegen / darum | → Folge | Ich bin müde, deshalb schlafe ich. |
| trotzdem | ≈ obwohl (Gegensatz) | Es regnet. Trotzdem gehe ich raus. |
| dann | → danach | Erst essen wir, dann gehen wir. |
| sonst | ≈ wenn nicht | Beeil dich, sonst kommst du zu spät. |
| außerdem | ≈ auch noch | Es ist billig. Außerdem ist es schön. |
| Position 1 + Verb + Subjekt | Inversion | Deshalb bleibe ich hier. |
| Mittelfeld | ohne Inversion | Ich bleibe deshalb hier. |
Consecință: deshalb, deswegen, darum
Toate trei înseamnă „de aceea / din acest motiv” și sunt practic sinonime. Darum e puțin mai colocvial.
| Ich bin müde, deshalb gehe ich früh ins Bett. | Sunt obosit, de aceea mă culc devreme. |
|---|---|
| Der Bus kam nicht, deswegen bin ich zu spät. | Autobuzul n-a venit, de aceea am întârziat. |
| Sie hat Geburtstag, darum backen wir einen Kuchen. | E ziua ei, de aceea facem un tort. |
Opoziție: trotzdem
Trotzdem înseamnă „totuși / cu toate acestea”. Este echivalentul în propoziție principală al lui obwohl.
- Das Wetter ist schlecht. Trotzdem fahren wir ans Meer. — Vremea e urâtă. Totuși mergem la mare.
- Obwohl das Wetter schlecht ist, fahren wir ans Meer. (aceeași idee cu obwohl)
Dann, sonst, außerdem
Dann = „apoi / atunci”, sonst = „altfel”, außerdem = „în plus / pe lângă asta”. Toți cer tot inversiune.
| Zuerst esse ich, dann mache ich die Hausaufgaben. | Întâi mănânc, apoi îmi fac temele. |
|---|---|
| Beeil dich, sonst verpassen wir den Zug! | Grăbește-te, altfel pierdem trenul! |
| Die Wohnung ist groß. Außerdem ist sie billig. | Apartamentul e mare. În plus, e ieftin. |
Poziția în mijlocul propoziției
Conectorii pot sta și după verb, în câmpul median; atunci subiectul rămâne pe primul loc.
- Ich bin krank. Ich gehe trotzdem zur Arbeit.
- Er hat keine Zeit, er kommt deshalb nicht.
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română spunem „de aceea eu rămân”, cu subiectul înaintea verbului, iar tentația este „Deshalb ich bleibe” ✗ → Deshalb bleibe ich. Nu folosiți ordinea din propoziția secundară: „Deshalb ich zu Hause bleibe” ✗. Nu confundați trotzdem („totuși”, adverb) cu obwohl („deși”, conjuncție cu verbul la final). „Atunci” în sens de „în cazul acesta” este tot dann: Dann komme ich mit.
Regula
Când primește adjectivul terminație
Adjectivul primește terminație doar când stă înaintea substantivului: der alte Mann (bărbatul bătrân). După sein, werden sau bleiben rămâne neschimbat: Der Mann ist alt (Bărbatul este bătrân). Terminația depinde de ce cuvânt stă în fața lui.
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| m | f | n | pl | |
|---|---|---|---|---|
| der + Nom. | der gute Mann | die gute Frau | das gute Kind | die guten Kinder |
| der + Akk. | den guten Mann | die gute Frau | das gute Kind | die guten Kinder |
| der + Dat. | dem guten Mann | der guten Frau | dem guten Kind | den guten Kindern |
| ein + Nom. | ein guter Mann | eine gute Frau | ein gutes Kind | keine guten Kinder |
| ein + Akk. | einen guten Mann | eine gute Frau | ein gutes Kind | keine guten Kinder |
| fără articol | guter Wein | gute Milch | gutes Brot | gute Freunde |
După der, die, das (și dieser, jeder)
Articolul arată deja cazul, așa că adjectivul are doar -e sau -en.
- -e nominativ singular la toate genurile și acuzativ la feminin și neutru: der alte Mann, die neue Lampe, das kleine Kind
- -en în rest (acuzativ masculin, dativ, genitiv, plural): den alten Mann, mit der neuen Lampe, die kleinen Kinder
După ein, kein, mein
La fel ca după der, cu excepția celor trei forme în care articolul nu are terminație. Acolo adjectivul preia terminația articolului hotărât.
- masculin nominativ ein alter Mann (der → -er)
- neutru nominativ și acuzativ ein kleines Kind (das → -es)
- în rest ca după dereine neue Lampeeinen alten Mannmit meinem alten Freund
Fără articol
Dacă nu există articol, adjectivul primește terminația pe care ar fi avut-o articolul hotărât: kalter Kaffee (cafea rece), kaltes Wasser (apă rece), frische Milch (lapte proaspăt), mit kaltem Wasser (cu apă rece), gute Freunde (prieteni buni).
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română adjectivul stă de obicei după substantiv și se acordă doar în gen și număr: prietenul bun, prietenului bun. În germană stă înainte și terminația se schimbă și după articol: ein guter Freund, dar der gute Freund. Nu puneți terminație după sein: Das Auto ist neu, nu Das Auto ist neues. În dativ plural toate adjectivele după articol au -en: mit den neuen Kollegen.
Regula
Formarea comparativului și superlativului
În germană nu se folosește un cuvânt ca „mai”, ci un sufix, chiar și la adjectivele lungi.
- comparativ -er — schnell → schneller, interessant → interessanter
- superlativ am -sten — am schnellsten, am interessantesten
- după -d, -t, -s, -ß, -z se adaugă -esten: alt → am ältesten, kurz → am kürzesten
- adjective în -el și -er pierd un e: teuer → teurer, dunkel → dunkler
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Pozitiv | Comparativ | Superlativ |
|---|---|---|
| klein | kleiner (als) | am kleinsten |
| alt (a → ä) | älter | am ältesten |
| groß | größer | am größten |
| gut | besser | am besten |
| viel | mehr | am meisten |
| gern | lieber | am liebsten |
| la fel de | so groß wie | nicht so groß wie |
Umlaut și forme neregulate
Multe adjective scurte primesc umlaut: alt → älter, groß → größer, jung → jünger, kalt → kälter, lang → länger, warm → wärmer. Formele neregulate trebuie învățate:
- gut → besser → am besten
- viel → mehr → am meisten
- gern → lieber → am liebsten
- hoch → höher → am höchsten; nah → näher → am nächsten
als și so ... wie
După comparativ urmează als: Mein Bruder ist älter als ich. (Fratele meu e mai mare decât mine.) Pentru egalitate se folosește so ... wie: Anna ist so groß wie ihre Schwester. (Anna e la fel de înaltă ca sora ei.)
Înaintea substantivului
Comparativul și superlativul primesc terminațiile obișnuite ale adjectivului: ein größeres Haus (o casă mai mare), der höchste Berg (cel mai înalt munte), die besten Freunde (cei mai buni prieteni). Singur, după verb, superlativul are forma am -sten: Dieser Berg ist am höchsten.
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Nu traduceți „mai” cu mehr: greșit mehr groß, corect größer. „Decât” este als, nu wie: größer als. „Cel mai bun” este der beste sau am besten, niciodată am gutesten. „Îmi place mai mult ceaiul” se spune cu lieber: Ich trinke lieber Tee.
Regula
Ce sunt verbele reflexive
Verbele reflexive au un pronume care se referă la subiect. În dicționar apar cu sich: sich waschen, sich freuen, sich beeilen. Unele sunt reflexive doar uneori (Ich wasche das Auto / Ich wasche mich), altele mereu (sich beeilen, sich erholen).
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Akkusativ | Dativ | Exemplu | |
|---|---|---|---|
| ich | mich | mir | Ich wasche mich. |
| du | dich | dir | Du wäschst dir die Hände. |
| er / sie / es | sich | sich | Er freut sich. |
| wir | uns | uns | Wir treffen uns. |
| ihr | euch | euch | Ihr beeilt euch. |
| sie / Sie | sich | sich | Sie ziehen sich an. |
Pronumele reflexive
Doar la persoana a 3-a și la Sie forma este sich; în rest se folosesc pronumele personale.
- acuzativ ich → mich, du → dich, er/sie/es → sich, wir → uns, ihr → euch, sie/Sie → sich
- dativ ich → mir, du → dir, er/sie/es → sich, wir → uns, ihr → euch, sie/Sie → sich
Acuzativ sau dativ?
Dacă nu există alt complement direct, pronumele este în acuzativ. Dacă există (de obicei o parte a corpului sau haine), pronumele trece în dativ.
| Ich wasche mich. | Mă spăl. |
|---|---|
| Ich wasche mir die Hände. | Îmi spăl mâinile. |
| Du ziehst dich an. | Te îmbraci. / Du ziehst dir eine Jacke an. — Îți pui o geacă. |
Locul pronumelui
Pronumele reflexiv stă imediat după verbul conjugat sau, la inversiune, după subiectul-pronume: Heute freue ich mich. (Azi mă bucur.) În subordonată stă de obicei chiar după conjuncție și subiect: Ich weiß, dass er sich beeilt.
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Sistemul seamănă cu româna: mă spăl (mich) / îmi spăl mâinile (mir). Dar nu toate verbele se potrivesc: a se plimba = spazieren gehen, a se întâmpla = passieren (fără sich), iar sich erholen înseamnă „a se odihni, a-și reveni”. Nu folosiți sich la persoanele 1 și 2: greșit ich freue sich, corect ich freue mich.
Regula
Trei conjuncții, trei întrebări
Toate trei introduc propoziții secundare cu verbul la final, dar au sensuri diferite. Întrebați-vă: este un moment în timp (când?), o condiție (dacă…, atunci…) sau o întrebare indirectă (dacă da sau nu)?
- als → o singură dată în trecut
- wenn → prezent/viitor, repetat în trecut sau condiție
- ob → întrebare indirectă (da/nu)
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Formă | Folosire | Exemplu |
|---|---|---|
| als | einmal in der Vergangenheit | Als ich Kind war, … |
| wenn (Zeit) | Gegenwart / Zukunft | Wenn ich komme, … |
| (immer) wenn | wiederholt in der Vergangenheit | Immer wenn es regnete, … |
| wenn (Bedingung) | ≈ falls | Wenn du willst, … |
| ob | indirekte Ja/Nein-Frage | Ich weiß nicht, ob … |
| wann | Fragewort (Zeit) | Weißt du, wann er kommt? |
Als: o singură dată în trecut
Als se folosește pentru un eveniment unic sau o perioadă unică din trecut (copilăria, un an anume).
| Als ich in Wien war, habe ich viel gesehen. | Când am fost la Viena, am văzut multe. |
|---|---|
| Als ich ein Kind war, hatte ich einen Hund. | Când eram copil, aveam un câine. |
Wenn: timp și condiție
Wenn înseamnă „când” pentru prezent și viitor, „ori de câte ori” pentru acțiuni repetate în trecut (adesea cu immer) și „dacă” pentru o condiție.
| Wenn ich nach Hause komme, koche ich. | Când vin acasă, gătesc. |
|---|---|
| Immer wenn es regnete, blieben wir drinnen. | Ori de câte ori ploua, stăteam înăuntru. |
| Wenn du Zeit hast, ruf mich an. | Dacă ai timp, sună-mă. |
Ob: întrebare indirectă
Ob transformă o întrebare de tip da/nu în propoziție secundară. Apare după verbe ca wissen, fragen, sich fragen, nicht sicher sein.
| Weißt du, ob der Laden offen ist? | Știi dacă magazinul e deschis? |
|---|---|
| Er fragt, ob wir mitkommen. | Întreabă dacă venim și noi. |
| Ich weiß nicht, ob ich Zeit habe. | Nu știu dacă am timp. |
Atenție la wann
Wann este un cuvânt interogativ („când?”) și se folosește și în întrebări indirecte despre timp: Ich weiß nicht, wann der Zug kommt. Nu îl folosiți în locul lui wenn sau als.
| Wann kommst du? | Când vii? |
|---|---|
| Sag mir, wann du kommst. | Spune-mi când vii. |
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Românescul „dacă” are două traduceri: condiție → wenn (Wenn es regnet, …), întrebare indirectă → ob (Ich weiß nicht, ob …). „Nu știu dacă vine” nu este „…, wenn er kommt” ✗, ci …, ob er kommt. Iar „când” pentru o singură dată în trecut este als: Als ich jung war, … (nu „Wenn ich jung war”). Nu uitați nici verbul la final.
Regula
Ce este o propoziție relativă
Propoziția relativă dă informații despre un substantiv din propoziția principală. Este o subordonată: se desparte prin virgule, iar verbul conjugat stă la final. Das ist der Mann, der neben uns wohnt. (Acesta e bărbatul care locuiește lângă noi.)
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| m | f | n | pl | |
|---|---|---|---|---|
| Nominativ | der | die | das | die |
| Acuzativ | den | die | das | die |
| Dativ | dem | der | dem | denen |
| Genitiv | dessen | deren | dessen | deren |
| Exemplu | der Mann, den ich kenne | die Frau, der ich helfe | das Kind, das dort spielt | die Leute, denen ich helfe |
| Regulă | virgulă + verbul la final |
Formele pronumelui relativ
Pronumele relativ seamănă cu articolul hotărât, cu câteva excepții.
- nominativderdiedasplural die
- acuzativdendiedasplural die
- dativdemderdemplural denen
- genitiv dessen (masculin, neutru), deren (feminin, plural)
Gen și caz: două întrebări
Genul și numărul vin de la substantivul descris, iar cazul vine din rolul pronumelui în propoziția relativă.
| Der Film, den wir gesehen haben, war gut. | Filmul pe care l-am văzut a fost bun. (masculin + acuzativ) |
|---|---|
| Die Kollegen, mit denen ich arbeite, sind nett. | Colegii cu care lucrez sunt drăguți. (plural + dativ după mit) |
| Der Mann, dessen Auto hier steht, ist mein Nachbar. | Bărbatul a cărui mașină stă aici e vecinul meu. |
Cazuri speciale
Prepoziția stă înaintea pronumelui: das Hotel, in dem wir wohnen. După alles, etwas, nichts, das și după o propoziție întreagă se folosește was: Das ist alles, was ich weiß. (Asta e tot ce știu.) Pentru locuri se poate folosi și wo: die Stadt, wo ich wohne.
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Românescul „care” nu arată genul, dar în germană pronumele se schimbă: der Mann, der... / die Frau, die... / das Kind, das... „Pe care” corespunde acuzativului (den, die, das), „căruia/căreia” dativului (dem, der), iar „a cărui/a cărei” genitivului (dessen, deren). Nu uitați virgula și verbul la sfârșit.
Regula
Când se folosește Konjunktiv II
Konjunktiv II corespunde în mare condiționalului românesc. Îl folosim pentru situații imaginare, dorințe, sfaturi și rugăminți politicoase.
| Wenn ich reich wäre, würde ich reisen. | Dacă aș fi bogat, aș călători. |
|---|---|
| Wenn ich doch mehr Zeit hätte! | Of, dacă aș avea mai mult timp! |
| An deiner Stelle würde ich warten. | În locul tău aș aștepta. |
| Könnten Sie mir helfen? | Ați putea să mă ajutați? |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| sein | haben | werden | können | |
|---|---|---|---|---|
| ich | wäre | hätte | würde | könnte |
| du | wärst | hättest | würdest | könntest |
| er / sie / es | wäre | hätte | würde | könnte |
| wir | wären | hätten | würden | könnten |
| ihr | wärt | hättet | würdet | könntet |
| sie / Sie | wären | hätten | würden | könnten |
| Regulă | alte verbe: würde + infinitiv |
Formarea
Pentru majoritatea verbelor se folosește würde + infinitiv la final: ich würde kaufen, du würdest kaufen, er würde kaufen, wir würden kaufen. Verbele frecvente au forme proprii, formate din Präteritum cu umlaut și -e:
- sein → ich wäre, du wär(e)st, er wäre, wir wären
- haben → ich hätte, du hättest, er hätte, wir hätten
- modalekönntemüsstedürftesolltewollte
- altele wissen → wüsste, kommen → käme, geben → es gäbe
Trecutul
Pentru situații ireale în trecut se folosește hätte/wäre + participiu: Wenn ich das gewusst hätte, wäre ich gekommen. (Dacă aș fi știut asta, aș fi venit.)
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Ca și în română, ambele propoziții stau la condițional: Wenn ich Zeit hätte, würde ich kommen. Nu folosiți Präteritum indicativ (hatte, war) în locul lui hätte, wäre: diferența e doar umlautul, dar sensul se schimbă. Cu sein, haben și verbele modale nu folosiți würde: Wenn ich reich wäre, nu Wenn ich reich sein würde. „Ar trebui” se traduce cu solltest: Du solltest mehr schlafen.
Regula
Când se folosește zu + infinitiv
Infinitivul cu zu stă la sfârșitul propoziției și completează un verb, un adjectiv sau un substantiv. De obicei este despărțit prin virgulă.
- după verbe versuchen, vergessen, anfangen, aufhören, hoffen, vorhaben — Ich habe vergessen, das Fenster zu schließen. (Am uitat să închid fereastra.)
- după es ist + adjectiv Es ist schwer, Arbeit zu finden. (E greu să găsești de lucru.)
- după substantive Ich habe keine Lust / keine Zeit, heute zu kochen. (N-am chef / timp să gătesc azi.)
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Structură | Exemplu | Sens |
|---|---|---|
| verb + zu + inf. | Ich versuche, früh aufzustehen. | încerc să … |
| Es ist + adj. + zu | Es ist schwer, Deutsch zu lernen. | e greu să … |
| verb separabil | aufzustehen, anzurufen | zu între prefix și verb |
| um … zu | Ich lerne, um die Prüfung zu bestehen. | pentru a … |
| ohne … zu | Er geht, ohne zu grüßen. | fără să … |
| statt … zu | Statt zu lernen, schläft er. | în loc să … |
| fără zu | Ich muss arbeiten. | după verbe modale |
Fără zu
După verbele modale, după werden și după lassen, sehen, hören, gehen, bleiben infinitivul nu primește zu: Ich kann schwimmen. Wir gehen einkaufen.
Forma cu verbe separabile
La verbele separabile, zu se pune între prefix și verb și se scrie legat: anrufen → anzurufen, aufstehen → aufzustehen, einkaufen → einzukaufen. Es ist schwer, früh aufzustehen.
um ... zu, ohne ... zu, statt ... zu
| um ... zu | ca să (scop): Ich lerne Deutsch, um in Wien zu arbeiten. |
|---|---|
| ohne ... zu | fără să: Er ging, ohne ein Wort zu sagen. |
| statt ... zu | în loc să: Statt zu lernen, spielt er. |
| dacă subiectele sunt diferite, se folosește damit: Ich spare, damit meine Kinder studieren können. | |
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
În română spunem „să” + conjunctiv cu persoană (am uitat să închid), dar în germană infinitivul nu se conjugă: vergessen, zu schließen. Nu puneți zu după verbe modale: Ich muss arbeiten, nu Ich muss zu arbeiten. „Ca să” are două traduceri: um ... zu pentru același subiect și damit pentru subiect diferit.
Regula
Întrebarea Wozu? (cu ce scop?)
Ambele construcții răspund la întrebarea Wozu? sau Warum? în sens de scop. Alegerea depinde de subiecți: este aceeași persoană care face ambele acțiuni sau nu?
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Regulă | Structură | Exemplu |
|---|---|---|
| Subjekt gleich | …, um + … + zu + Infinitiv | Ich spare, um zu reisen. |
| Subjekt verschieden | …, damit + Subjekt + … + Verb | Ich spare, damit wir reisen können. |
| trennbare Verben | an|zu|rufen | …, um ihn anzurufen. |
| Negation | nicht + zu + Infinitiv | …, um nicht zu spät zu kommen. |
| Frage | Wozu? | Wozu lernst du Deutsch? |
| Position | Nebensatz vorne | Um Geld zu sparen, fahre ich Rad. |
Același subiect → um … zu
Dacă subiectul propoziției principale este și cel care face acțiunea din scop, folosim um la început și zu + infinitiv la final. Subiectul nu se repetă.
| Ich lerne Deutsch, um in Wien zu arbeiten. | Învăț germană ca să lucrez la Viena. |
|---|---|
| Er spart Geld, um ein Auto zu kaufen. | Economisește bani ca să-și cumpere o mașină. |
| Wir stehen früh auf, um den Zug nicht zu verpassen. | Ne trezim devreme ca să nu pierdem trenul. |
Subiecte diferite → damit
Dacă acțiunea din scop o face altcineva, folosim damit + propoziție secundară cu subiect propriu și verbul conjugat la final.
| Ich erkläre es noch einmal, damit du es verstehst. | Explic încă o dată ca să înțelegi. |
|---|---|
| Die Mutter kocht, damit die Kinder etwas essen. | Mama gătește ca să mănânce copiii. |
| Sprich lauter, damit alle dich hören. | Vorbește mai tare ca să te audă toți. |
Detalii de formă
La verbele separabile zu stă între prefix și verb: um früh aufzustehen, um einzukaufen. Damit se poate folosi și cu același subiect, dar um … zu este mai elegant. Nu confundați damit (conjuncție) cu damit „cu asta” (adverb pronominal).
- Ich gehe in den Supermarkt, um einzukaufen.
- Ich schreibe es auf, damit ich es nicht vergesse. (posibil, dar mai bine: um es nicht zu vergessen)
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Românescul „ca să” acoperă ambele cazuri, deci atenție la subiect. Nu scrieți „für zu lernen” ✗ → um zu lernen. Cu um … zu nu mai apare subiectul: „um ich zu arbeiten” ✗. Cu damit, verbul merge la final: „damit du verstehst es” ✗ → damit du es verstehst. Iar „ca să” nu se traduce cu dass în acest sens.
Regula
Când se folosește pasivul
Pasivul se folosește când nu e important sau nu se știe cine face acțiunea: în știri, instrucțiuni, texte tehnice sau descrieri de procese. Complementul direct din propoziția activă devine subiect.
| Activ: Der Mechaniker repariert das Auto. | Mecanicul repară mașina. |
|---|---|
| Pasiv: Das Auto wird repariert. | Mașina este reparată (acum). |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Timp | Formă | Exemplu |
|---|---|---|
| Präsens | werden + Partizip II | Das Haus wird gebaut. |
| Präteritum | wurde + Partizip II | Das Haus wurde gebaut. |
| Perfekt | ist + Partizip II + worden | Das Haus ist gebaut worden. |
| cu verb modal | Modal + Partizip II + werden | Das Haus muss gebaut werden. |
| agent | von + Dativ / durch + Akk. | Es wurde von Paul gebaut. |
| Zustandspassiv | sein + Partizip II | Die Tür ist geschlossen. |
Formarea la toate timpurile
Se conjugă werden, iar participiul II stă la sfârșit.
| prezent: Das Haus wird gebaut. | Casa se construiește. |
|---|---|
| Präteritum: Das Haus wurde 1990 gebaut. | Casa a fost construită în 1990. |
| Perfekt: Das Haus ist gebaut worden. (worden, nu geworden) | |
| cu modal: Das Haus muss renoviert werden. | Casa trebuie renovată. |
Cine face acțiunea: von și durch
Autorul acțiunii se introduce cu von + dativ (persoane): Das Bild wurde von Picasso gemalt. Pentru mijloace sau cauze se folosește durch + acuzativ: Die Stadt wurde durch ein Erdbeben zerstört. (Orașul a fost distrus de un cutremur.)
Pasivul fără subiect și pasivul de stare
Și verbele fără complement direct pot avea pasiv impersonal: Hier wird nicht geraucht. (Aici nu se fumează.) Cu sein + participiu se exprimă rezultatul, nu procesul: Die Tür wird geschlossen (ușa este închisă de cineva, acum) / Die Tür ist geschlossen (ușa este închisă, e o stare).
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Româna formează pasivul cu „a fi” (este construită), dar germana folosește werden pentru proces; sein arată doar starea. Pasivul reflexiv românesc („se vorbește germana”) se traduce tot cu werden: Hier wird Deutsch gesprochen. „De către” se traduce cu von. La Perfekt se folosește worden, nu geworden.
Regula
La ce folosește genitivul
Genitivul arată cui îi aparține ceva sau din ce face parte ceva. Stă după substantivul pe care îl determină: das Auto meines Vaters (mașina tatălui meu), das Ende des Films (sfârșitul filmului). Este frecvent în limba scrisă și în stilul formal.
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| m | f | n | pl | |
|---|---|---|---|---|
| articol hotărât | des Vaters | der Mutter | des Kindes | der Eltern |
| articol nehotărât | eines Mannes | einer Frau | eines Hauses | — |
| posesiv | meines Bruders | meiner Schwester | meines Autos | meiner Freunde |
| cu adjectiv | des alten Mannes | der alten Frau | des kleinen Kindes | der alten Leute |
| prepoziții | wegen, trotz, während, statt, innerhalb |
Formele
Masculinul și neutrul primesc -s sau -es și la substantiv.
- masculindes Manneseines Freundesmeines Vaters
- neutrudes Kindesdes Autosunseres Hauses
- feminin der Frau, einer Freundin (substantivul nu se schimbă)
- plural der Kinder, meiner Eltern
- -es la substantive scurte sau terminate în -s, -ß, -z: des Hauses, des Platzes
- substantivele din declinarea ndes Studentendes Kollegendes Herrn
Nume proprii
La nume se adaugă -s fără apostrof, iar numele stă înaintea substantivului: Annas Bruder (fratele Annei), Peters Auto (mașina lui Peter). În vorbire se aude adesea von + dativ: das Auto von meinem Vater.
Prepoziții cu genitiv
| wegen | din cauza: wegen des Regens |
|---|---|
| trotz | în ciuda: trotz der Kälte |
| während | în timpul: während der Ferien |
| statt / anstatt | în loc de: statt eines Briefes |
| innerhalb / außerhalb | în interiorul / în afara: innerhalb einer Woche |
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Româna are și ea genitiv (mașina tatălui), dar nu folosește articol în fața substantivului. În germană articolul se schimbă și substantivul masculin sau neutru primește -s: des Vaters. Nu traduceți „al/a/ai/ale”: das Haus meiner Eltern, nu das Haus die meiner Eltern. Nu scrieți apostrof: Annas Buch.
Regula
Verbe cu prepoziție fixă
Multe verbe germane se folosesc cu o anumită prepoziție, care de multe ori nu corespunde celei din română. Verbul, prepoziția și cazul trebuie învățate împreună.
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Verb | Prepoziție + caz | Exemplu |
|---|---|---|
| warten | auf + Akk. | Ich warte auf den Bus. |
| denken | an + Akk. | Ich denke an dich. |
| sich freuen | auf / über + Akk. | Ich freue mich auf die Ferien. |
| sich interessieren | für + Akk. | Er interessiert sich für Kunst. |
| teilnehmen | an + Dat. | Sie nimmt am Kurs teil. |
| Angst haben | vor + Dat. | Er hat Angst vor Hunden. |
| întrebare / răspuns | Worauf? Auf wen? → darauf | Darauf freue ich mich. |
Cele mai frecvente
| warten auf + Akk. | a aștepta: Ich warte auf den Bus. |
|---|---|
| denken an + Akk. | a se gândi la: Ich denke an dich. |
| sich erinnern an + Akk. | a-și aminti de |
| sich freuen auf + Akk. (ceva ce va veni) / über + Akk. (ceva ce s-a întâmplat) | |
| sich interessieren für + Akk. | a se interesa de |
| teilnehmen an + Dat. | a participa la |
| Angst haben vor + Dat. | a-i fi frică de |
| sich kümmern um + Akk. | a avea grijă de |
| sprechen über + Akk. | a vorbi despre |
Întrebări: persoană sau lucru
Pentru persoane întrebăm cu prepoziție + wen/wem: Auf wen wartest du? (Pe cine aștepți?) Pentru lucruri folosim wo- + prepoziție, cu -r- înaintea unei vocale: Worauf wartest du? (Ce aștepți?) Woran denkst du? Wofür interessierst du dich?
Formele cu da-
Pentru a relua un lucru sau o idee, nu folosim prepoziție + pronume, ci da- + prepoziție: Ich warte darauf. (Aștept asta.) Wir haben darüber gesprochen. (Am vorbit despre asta.) Pentru persoane rămâne pronumele: Ich warte auf ihn. Forma cu da- poate anunța și o propoziție: Ich freue mich darauf, dass du kommst.
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Nu traduceți prepoziția din română: „a aștepta pe cineva” este warten auf, „a-i fi frică de” este Angst vor (nu von), „a se interesa de” este sich interessieren für. Nu spuneți über es sau auf es pentru lucruri: corect darüber, darauf.
Regula
Ce este n-Deklination
Majoritatea substantivelor masculine primesc terminație doar la genitiv (des Tisches) și la dativ plural. Un grup special de masculine primește însă -en sau -n în acuzativ, dativ și genitiv singular și în tot pluralul.
- Nom. der Student
- Akk. den Studenten
- Dat. dem Studenten
- Gen. des Studenten
- Plural die Studenten
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Formă | Exemplu |
|---|---|
| der Student – den/dem/des Studenten | Ich frage den Studenten. |
| der Kollege – den/dem/des Kollegen | Ich helfe dem Kollegen. |
| der Herr – den/dem/des Herrn; Pl. die Herren | Ich schreibe Herrn Braun. |
| der Nachbar – den/dem/des Nachbarn | Ich besuche meinen Nachbarn. |
| der Mensch – den/dem/des Menschen | Er kennt den Menschen nicht. |
| der Name – den/dem Namen – des Namens | Ich kenne den Namen nicht. |
| das Herz – dem Herzen – des Herzens | von ganzem Herzen |
Ce substantive sunt afectate
Aproape toate sunt masculine și desemnează ființe. Le recunoaștem după terminații.
- masculine în -eder Jungeder Kollegeder Kundeder Löweder Neffeder Franzose
- masculine în -ist, -ent, -ant, -atder Polizistder Studentder Praktikantder Soldat
- câteva de reținutder Menschder Herrder Nachbarder Bauerder Heldder Bär
Herr și Nachbar
Der Herr primește -n la singular, dar -en la plural: den Herrn, die Herren. În scrisori: Sehr geehrter Herr Braun, dar Ich schreibe Herrn Braun. Der Nachbar și der Bauer primesc doar -n: den Nachbarn.
| Kennst du Herrn Weber? | Îl cunoști pe domnul Weber? |
|---|---|
| Ich helfe meinem Nachbarn. | Îl ajut pe vecinul meu. |
Grupul Name, Gedanke, Buchstabe
Câteva substantive (der Name, der Gedanke, der Buchstabe, der Glaube, der Wille) primesc -n ca celelalte, dar la genitiv adaugă și -s: des Namens. Das Herz este un caz special: das Herz, dem Herzen, des Herzens.
| Wie ist die Schreibweise des Namens? | Cum se scrie numele? |
|---|---|
| Ich habe den Namen vergessen. | Am uitat numele. |
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Româna nu are nimic asemănător, așa că terminația -en este ușor de uitat: „Ich frage den Student” ✗ → den Studenten. Nu confundați -en cu pluralul: den Studenten poate fi singular (acuzativ) sau plural (dativ), articolul face diferența. Și nu adăugați -s la genitiv: des Studenten, nu „des Studentens”. Atenție la substantive cu aspect „normal”, ca der Mensch sau der Nachbar.
Regula
Rolul lui Konjunktiv I
În știri, rapoarte și texte oficiale, germana marchează vorbirea indirectă cu Konjunktiv I. Astfel vorbitorul arată că doar redă spusele altcuiva. Direct: Der Minister sagt: „Ich bin krank.” Indirect: Der Minister sagt, er sei krank. (Ministrul spune că e bolnav.)
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Indicativ | Konjunktiv I | Regulă |
|---|---|---|
| er ist | er sei | sein: sei, seist, sei, seien |
| er hat | er habe | rădăcină + -e |
| er kommt | er komme | rădăcină + -e |
| er wird kommen | er werde kommen | viitor |
| er hat gesagt | er habe gesagt | trecut |
| sie haben | sie hätten | formă = indicativ → Konjunktiv II |
| întrebare | Er fragt, ob sie komme. | ob / cuvânt interogativ |
Formarea
Se adaugă la rădăcina infinitivului terminațiile -e, -est, -e, -en, -et, -en. În practică se folosește mai ales persoana a 3-a singular.
- kommen → er komme, haben → er habe, können → er könne, müssen → er müsse, wissen → er wisse
- sein (neregulat): ich sei, du sei(e)st, er sei, wir seien, ihr seiet, sie seien
- trecut habe/sei + participiu — er habe gearbeitet, sie sei gekommen
- viitor werde + infinitiv — er werde kommen
Înlocuirea cu Konjunktiv II
Când forma de Konjunktiv I coincide cu indicativul (mai ales la plural: sie haben, sie kommen), se folosește Konjunktiv II: Sie sagen, sie hätten keine Zeit. Sie sagen, sie würden später kommen.
Întrebări și rugăminți indirecte
- întrebare da/nu cu ob Er fragt, ob ich Zeit habe.
- întrebare cu cuvânt interogativ Sie fragt, wann der Zug komme.
- ordine și rugăminți cu sollen sau mögen: Er sagt, ich solle warten.
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Româna nu are un mod special pentru vorbirea indirectă (a spus că este bolnav). În germana scrisă formală se folosește Konjunktiv I: Er sagte, er sei krank. Timpul nu se schimbă după verbul principal: ceea ce era prezent rămâne prezent (sei), ceea ce era trecut devine sei/habe + participiu. Nu uitați să schimbați pronumele: „Ich komme” → er komme.
Regula
Plusquamperfekt
Plusquamperfekt corespunde mai-mult-ca-perfectului românesc (mâncasem, plecase). Se formează cu Präteritum de la haben sau sein + participiul II. Alegerea între haben și sein este aceeași ca la Perfekt.
| Ich hatte schon gegessen. | Mâncasem deja. |
|---|---|
| Der Zug war schon abgefahren. | Trenul plecase deja. |
| Als wir ankamen, hatte der Film schon begonnen. | Când am ajuns, filmul începuse deja. |
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Formă | Sens | Exemplu |
|---|---|---|
| hatte / war + Partizip II | mai-mult-ca-perfect | Ich hatte schon gegessen. |
| nachdem | după ce (Plusquamperf. → Präteritum) | Nachdem er gegessen hatte, ging er. |
| bevor / ehe | înainte să | Bevor er ging, hatte er gegessen. |
| als | când (o singură dată, trecut) | Als ich ankam, war er schon weg. |
| wenn | când (repetat / prezent, viitor) | Immer wenn ich kam, war er da. |
| sobald | imediat ce | Sobald ich fertig war, rief ich an. |
| seitdem | de când | Seitdem er hier wohnt, ist er glücklich. |
als, wenn, wann
| als | o singură dată în trecut: Als ich ein Kind war, wohnten wir in Wien. |
|---|---|
| wenn | de fiecare dată când (și în trecut) sau în prezent/viitor: Immer wenn ich sie besuchte, backte sie Kuchen. |
| wann | doar în întrebări: Wann kommst du? / Ich weiß nicht, wann er kommt. |
nachdem, bevor, seitdem, bis, während
nachdem cere un timp „mai vechi” decât propoziția principală: Präteritum/Perfekt în principală → Plusquamperfekt în subordonată: Nachdem er gegessen hatte, ging er spazieren. bevor = înainte să, seit(dem) = de când, bis = până când, während = în timp ce, sobald = imediat ce.
Conjuncție sau prepoziție?
Atenție la perechi: nach dem Essen (prepoziție + substantiv) / nachdem wir gegessen hatten (conjuncție + propoziție); vor der Arbeit / bevor ich arbeite. Conjuncțiile trimit verbul la final.
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Românescul „când” are trei traduceri: als (o dată în trecut), wenn (repetat sau în prezent/viitor) și wann (întrebare). Greșit: Wenn ich gestern nach Hause kam. Corect: Als ich gestern nach Hause kam. După nachdem nu puneți același timp ca în principală: Nachdem ich gegessen hatte, ging ich, nu Nachdem ich aß, ging ich.
Regula
Prezent sau Futur I?
Pentru viitor germana folosește foarte des prezentul cu o expresie de timp: Morgen fahre ich nach Köln. (Mâine merg la Köln.) Futur I se folosește pentru promisiuni, intenții ferme, prognoze și presupuneri.
📋 Pe scurt: forme, exemple, greșeli
| Timp | Formă | Exemplu |
|---|---|---|
| Futur I | werden + Infinitiv | Ich werde morgen anrufen. |
| Futur II | werden + Partizip II + haben / sein | Bis Montag werde ich es gemacht haben. |
| prezent cu sens viitor | Präsens + morgen / bald | Ich rufe dich morgen an. |
| presupunere (acum) | Futur I + wohl | Er wird wohl krank sein. |
| presupunere (trecut) | Futur II + wohl | Er wird den Zug verpasst haben. |
| werden | werde, wirst, wird, werden, werdet, werden |
Formarea lui Futur I
werden conjugat stă pe locul doi, infinitivul la final.
| ich werde, du wirst, er/sie/es wird, wir werden, ihr werdet, sie/Sie werden | |
| Ich werde dich anrufen. | Te voi suna. (promisiune) |
|---|---|
| Morgen wird es regnen. | Mâine va ploua. (prognoză) |
| Er wird wohl krank sein. | Probabil e bolnav. (presupunere despre prezent) |
Futur II
Se formează cu werden + participiu II + haben sau sein. Exprimă o acțiune încheiată până la un moment din viitor sau o presupunere despre trecut.
| Bis Montag werde ich das Buch gelesen haben. | Până luni voi fi citit cartea. |
|---|---|
| Bis zum Abend werden wir angekommen sein. | Până seara vom fi ajuns. |
| Sie wird es vergessen haben. | Probabil a uitat. |
Ordinea cuvintelor
În subordonată, werden merge la sfârșit: Ich glaube, dass er bald kommen wird. Nu confundați funcțiile lui werden: a deveni (Er wird Arzt), pasiv (Das Haus wird gebaut), viitor (Er wird kommen).
⚠️Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Nu folosiți Futur I pentru orice viitor: în vorbire „mâine merg la mare” se spune Morgen fahre ich ans Meer. Nu confundați werden cu wollen: Ich will kommen înseamnă „vreau să vin”, nu „voi veni”. Presupunerea (o fi bolnav, probabil a uitat) se exprimă foarte natural cu Futur și wohl.